Inceputurile fumatului se situeaza inainte de anul 600 e.n., cand tutunul era folosit in practicile religioase ale triburilor Mayase, denumirea de tabac venind de la o insula – Tabacco – din arhipelagul Antile al Golfului Mexic. Tutunul mai era folosit in acele timpuri ca remediu pentru parazitoze intestinale, tratarea muscaturilor de sarpe, a ranilor de sulita otravita sau chiar ca stimulent si energizant.
In secolul al XVI-lea ajunge in Franta prin intermediul ambasadorului Portugaliei (Jean Nicot), de unde cucereste Europa, fiind ridicat in slavi de unii si condamnat, chiar pedepsit, de altii.
In Romania a patruns in secolul al XVII-lea, adus de turci in Muntenia, de cazaci in Moldova si austrieci in Ardeal. In 1879 in Tara Romaneasca a fost aplicat monopolul de stat asupra tutunului.
Maladie de proportii
Multa vreme tratat ca „expresie a modului de viata modern”, fumatul este considerat azi o maladie de proportii pandemice. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza numarul fumatorilor in lume la 1 100 milioane, iar decesele atribuite anual tutunului la 3 milioane, 1 deces la 10 secunde. Cel mai ingrijorator este ca prevalenta fumatului la tineri este mare, la 15 ani de 12%, pentru ca la 18 ani sa fie deja 28,5%. La fel de impresionant este gradul de raspandire a acestui obicei la medici care fumeaza in proportie de 29,9 %, cei care ar trebui sa dea un exemplu. Cercetarile facute pe medici fumatori in Marea Britanie in decurs de 10 ani arata ca din 212 medici barbati si 6 femei care au murit de cancer pulmonar, 98% erau fumatori. Numarul deceselor in cazul fumatorilor este de trei ori mai mare decat al nefumatorilor. Cei care fumeaza constant din adolescenta au in 50% dintre cazuri riscul de a deceda din cauza fumatului, pierzand oricum circa 20 ani din viata estimata. Mortalitatea la fumatori se raporteaza la numarul de tigari fumate zilnic, la varsta la care s-a inceput fumatul si la gradul de inhalare a fumului.
Fumatul constituie cauza a 90% dintre decesele prin cancer pulmonar, 75% dintre decesele prin bronsita si emfizem, a 25% dintre decesele prin boli de inima. Un lucru dovedit si elocvent asupra rolului nociv al fumatului este ca mortalitatea descreste la cei care au abandonat fumatul. In fumul de tigara eliberat de arderea tutunului la 850 C s-au evidentiat aproximativ 4 000 de compusi chimici dintre, care 480 de substante sunt cancerigene.
Efectele cele mai cunoscute ale substantelor din fumul de tigara
Modul de ardere al tigarii are influenta asupra compozitiei chimice a fumului – un fumat rapid cu multe aspiratii pe minut genereaza un fum mai toxic, arderea cu aport mare de oxigen fiind mai nociva. Dar si lungimea si grosimea tigarii, umiditatea tutunului, calitatea filtrului si a foitei de tigara sunt factori care influenteaza compozitia fumului de tigara. Un cm³ de fum contine 500 milioane de particule fumigene.
Efectele cele mai cunoscute ale substantelor din fumul de tigara sunt:
Hipooxigenarea tesuturilor prin competitia ce se creeaza la transportul prin sange intre oxigen si monoxidul de carbon; Scaderea, prin iritatie, a functiei cililor din arborele respirator care nu mai elimina substantele poluante si reziduale din plamani, favorizand infectiile si reactiile alergice; Favorizarea aparitiei cancerelor pulmonare sau de alt organ – esofag, pancreas, rinichi. Nicotina este cel mai cunoscut toxic din frunzele de tutun si este cel care duce la dependenta cu efecte nocive importante. Ea se concentreaza cel mai mult in creier si glande corticosuprarenale, actionand pe sistemul nervos vegetativ, musculatura striata a organelor si sistem nervos central. Initial produce stimulare, apoi paralizia ganglionilor vegetativi. Nicotina are si efecte endocrine si metabolice pe componente hormonale. Doza mortala este de 80-160 mg, prin fumatul unei tigari patrunzand in caile respiratorii 1-3 mg nicotina. Fumatul rar (distantat) reduce riscul de intoxicatie nicotinica. Nicotina intervine si in metabolizarea unor medicamente, reducand actiunea lor.
Dr. Mihaela Mitrea,
Medic primar pneumolog,
Sef sectie
Institutul de Pneumo-Ftiziologie „Marius Nasta”,
Telefon: 021/335.69.10.
