Prin fragilitate capilară se înțelege slăbirea pereților capilarelor și scăderea rezistenței acestora, ca urmare a alterărilor structurale și bicohimice de la nivelul endoteliului. Capilarele sunt cele mai mici vase din sistemul circulator, cu rol în transportul oxigenului și diferiților nutrienți spre țesuturile deservite. Ca urmare a deteriorării lor, persoanele cu fragilitate capilară pot prezenta echimoze spontane, sângerări subcutanate (sub forma telangiectaziilor, a angioamelor), precum și rupturi și spargeri ale capilarelor chiar și la eforturi reduse. Nu este o problemă care pune în pericol viața unei persoane, însă se poate prezenta cu disconfort crescut și posibile complicații.
Odată cu înaintarea în vârstă, colagenul din piele și din structura anumitor țesuturi își schimbă structura, scade în concentrație și, astfel, scade și rezistența acestora. La nivelul endoteliului se găsește și colagen, care îi menține structura și rezistența. Atunci când acesta scade, implicit vor deveni mai fragile și vasele de sânge. Acesta este motivul pentru care persoanele în vârstă tind să se confrunte mult mai des cu fragilitate capilară. Totuși, afecțiunea începe să fie din ce în ce mai frecventă și în rândul persoanelor tinere. Cauzele sunt încă relativ obscure, însă afecțiunea se prezintă cu simptome oarecum tipice, care totuși pot fi trecute cu vederea destul de ușor.
Fragilitate capilară – cauze și factori de risc
Există mai multe cauze care pot duce la fragilitate capilară, cum ar fi:
- cauze genetice: chiar dacă nu se cunosc eventualele modificări genetice care ar predispune o persoană la fragilitate capilară, s-a observat tendința de a agregare familială a bolii (dacă un membru al familiei suferă de fragilitate capilară, este foarte probabil ca și urmașii săi să aibă aceeași afecțiune). Anumite afecțiuni genetice, cum ar fi sindromul Marfan sau Ehlers-Danlos, pot afecta structura și rezistența pereților capilari, crescând fragilitatea acestora;
- deficiențele nutriționale: deficitul de vitamina C, K și bioflavonoide poate duce la slăbirea pereților capilari. Vitamina C este esențială pentru sinteza colagenului, un compus care are un important rol structural;
- anumite afecțiuni medicale: diabet, hipertensiune arterială, afecțiuni hepatice, colagenoze (bolile de colagen);
- înaintarea în vârstă, ca urmare a modificărilor degenerative de la nivelul pereților vaselor;
- administrarea pe termen lung a anumitor medicamente, cum ar fi corticosteroizi și cele cu acțiune anticoagulantă, crește riscul de fragilitate capilară;
- fumatul și consumul de alcool cresc riscul de fragilitate capilară;
- expunerea constantă la radiații UV, în lipsa protecției, poate fi o cauză pentru sensibilitatea capilară ulterioară, deoarece acestea sunt expuse direct la daunele cauzate de radiații;
- sarcina poate fi o cauză temporară pentru fragilitate capilară, deoarece în perioada sarcinii și fluxul de sânge este mai crescut, iar calibrul vaselor se dilată pentru a susține schimbările acestea;
- bolile inflamatorii vasculare, cum ar fi vasculita, se pot prezenta și cu fragilitate capilară;
- schimbările bruște de temperatură și presiune (strănut puternic, vomă) pot duce la ruperea capilarelor și, astfel, la fragilitate capilară susținută.
Așadar, foarte multe cauze pot duce la fragilitate capilară. Însă, de cele mai multe ori, apariția acestui fenomen patologic rămâne neclară, fără cauze care pot fi ușor și imediat identificate.
Fragilitate capilară – simptome și manifestări clinice
Deseori, o persoană poate nici să nu își dea seama că se confruntă cu fragilitate capilară. Înainte de toate, simptomele sunt relativ „obscure”, adică nu se manifestă evident sau pot fi puse chiar pe seama altor afecțiuni. Simptomele asociate diagnosticului de fragilitate capilară includ:
- echimoze (vânătăi) după traumatisme minore, uneori chiar și spontane;
- apariția hematoamelor în urma unui traumatism;
- peteșii (pete mici, roșii sau violete), care apar pe piele datorită ruperii capilarelor localizate superficial;
- sângerări nazale (epistaxis) frecvente și spontane, ca urmare a fragilității capilarelor situate la nivelul mucoasei nazale;
- gingivoragie (sângerări gingivale), care tind să apară în timpul periajului dinților sau chiar spontan;
- cuperoză poate fi un semn de fragilitate capilară;
- apariția formațiunilor vasculare sub formă de pânză de păianjen;
- femeile cu fragilitate capilară tind să aibă sângerări menstruale mai abundente, uneori chiar cu durată mai lungă;
- în cazuri severe (dar foarte rar), ruperea capilarelor poate duce la sângerări interne care pot afecta diferite organe și țesuturi.
Totuși, principala manifestare în caz de fragilitate capilară o reprezintă apariția petelor pe piele, sub formă de peteșii, vânătăi și hematoame, deseori la nivelul feței și picioarelor. Acestea apar din cauza ruperii spontane a capilarelor și eliberării sângelui în zonele respective. Nu reprezintă o problemă medicală, având doar implicații de ordin cosmetic.
Tratament și soluții în caz de fragilitate capilară
Nu există niciun tratament cunoscut pentru fragilitate capilară, asta pentru că, în esență, această afecțiune încă reprezintă o entitate clinică obscură. Cu toate acestea, s-a observat că simptomele de fragilitate capilară pot fi îmbunătățite și ținute sub control, prin următoarele abordări:
- corectarea eventualului deficit nutrițional: asigurarea unui aport adecvat de vitamine (cum ar fi vitamina C, K) și minerale, pentru a întări pereții capilarelor și reduce, astfel, riscul de fragilitate capilară;
- suplimentele cu colagen pot fi eficiente în a corecta deficitul de colagen asociat;
- evitarea menținerii poziției verticale pentru perioade lungi de timp;
- evitarea sedentarismului și practicarea regulată de exerciții fizice;
- evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool;
- tratamentul și gestionarea afecțiunilor subiacente care pot duce la fragilitate capilară, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială, pentru a preveni deteriorarea suplimentară a acestor vase de sânge;
- fizioterapia și masajul pot îmbunătăți semnificativ circulația sanguină și pot reduce, astfel, riscul de formare a echimozelor, peteșiilor și hematoamelor care tind să apară la persoanele cu fragilitate capilară;
- evitarea dușurilor și băilor cu apă foarte fierbinte.
Persoanele cu această afecțiune ar trebui să limiteze consumul alimentelor vasodilatatoare, cum ar fi alimentele bogate în capsaicină (cele picante) sau cafeina. Substanțele cu potențial iritant, cum sunt cele din produsele de curățenie, ar trebui evitate. Expunerea la soare poate provoca o agravare a afecțiunii, motiv pentru care se recomandă limitarea expunerii la soare și, pe de altă parte, aplicarea și reaplicarea cremei cu factor de protecție solară. Se recomandă și purtarea de articole vestimentare lungi, care acoperă în întregime brațele și picioarele, însă care permit, în același timp, și aerisirea corespunzătoare, pentru a se evita supraîncălzirea și transpirația.
Fragilitate capilară – complicații și riscuri asociate
În general, fragilitatea capilară nu ridică riscuri de complicații. Totuși, în diferite cazuri se poate prezenta și cu anumite complicații, cum ar fi:
- sângerări excesive, care pot interfera cu anumite intervenții chirurgicale;
- anemie, pe fondul sângerărilor frecvente (epistaxis, menstruații abundente);
- infecții, deoarece leziunile pielii cauzate de echimoze și hematoame pot reprezenta porți de intrare pentru anumite bacterii;
- complicații cardiovasculare, deoarece fragilitatea capilară poate contribui și la deteriorarea suplimentară generală a sănătății vasculare, crescând riscul incidentelor cardiovasculare (de exemplu, infarct miocardic și accident vascular cerebral);
- persoanele cu această afecțiune pot dezvolta probleme de coagulare a sângelui, dar în cazuri foarte severe;
- probleme estetice, în special când petele și capilarele sub formă de pânză de păianjen apar la nivelul feței. În acest caz, pielea ia un aspect cuperotic.
În general, fragilitatea capilară nu reprezintă o problemă medicală semnificativă. Totuși, pentru a se stabili acest risc, sunt necesare investigații specifice și diagnosticul medicului specialist.
foto: shutterstock.com
