Fractura de femur consta in ruptura portiunii superioare a membrului inferior (osul coapsei). Aceasta intervine cel mai des la nivelul colului femural si in regiunea trohanteriana, situata sub colul femural, si reprezinta o problema in special pentru persoanele de varsta a treia.
Pe masura ce inaintam in varsta, oasele se demineralizeaza, devin mai fragile si se rup mai usor. Incepand cu varsta de 30 de ani, elementele osului incep sa fie resorbite de organism mai rapid decat sunt inlocuite, astfel incat acesta devine subtire si hipodens. La acest declin contribuie ereditatea, dar si carentele alimentare (lipsa din organism a calciului, vitaminei D), fumatul ori sedentarismul. In schimb, exercitiile moderate cu modificarea pozitiei corpului, precum mersul ori dansul, pot mentine densitatea oaselor.
Studiile arata ca 25% dintre adultii care isi fractureaza femurul si nu sunt internati la timp intr-un azil sau spital pot avea nevoie de ingrijiri speciale chiar si un an. La persoanele varstnice, fracturile de femur apar adesea in urma caderilor si, din pacate, presupun corectie chirurgicala, urmata de o recuperare lenta.
Osteosinteze cu suruburi sau proteze
Interventia chirurgicala se face in functie de tipul fracturii. Pentru cea fara deplasare, de exemplu din zona soldului, fie se poate incerca realizarea unei osteosinteze cu suruburi, fie diferite implanturi. In schimb, daca s-a produs o deplasare a osului, trebuie pusa o proteza. Cel mai des, si fracturile de col sunt cu deplasare, din cauza faptului ca, imediat dupa accident, pacientul se sprijina pe picior, ori din cauza tractiunilor exercitate de masele musculare puternice.
Dupa protezare, recuperarea este foarte usoara. Teoretic, in a doua sau a treia zi de la interventie, pacientul poate fi pus pe picioare si poate incepe sa mearga usor. Peste doua saptamani, cand paraseste spitalul, o va face singur, eventual doar sprijinit de carje. Insa in cazul fracturii zonei trohanteriene, durata imobilizarii la pat (cu interdictia de a se sprijini pe picior) este mai lunga, de la o luna si jumatate pana la trei luni, dar se poate prelungi in cazul batranilor.
Este nevoie si de kinetoterapie
Indiferent de tipul interventiei chirurgicale, imediat dupa aceasta pacientul primeste instructiuni de recuperare de la un kinetoterapeut, tot acesta ajutandu-l si sa se ridice corect din pat, la inceput. Nu este nevoie de aparate speciale pentru recuperare, de baza sunt sfaturile specialistului, pentru ca pacientul sa se ridice pe picioare si sa invete sa mearga din nou (intrucat interventia a presupus o plaga si grade mari de sutura).
Se impune scaderea in greutate
Dupa ce isi revine, pacientul poate duce o viata normala, insa este indicat sa ia masuri pentru prevenirea unei noi fracturi. Asadar, se impune scaderea in greutate, evitarea mersului pe teren accidentat si atentie sporita la scari. In functie de caz, se poate recomanda sprijin pe baston cand are de efectuat drumuri pe distante lungi, eventual repaus la pat (cu membrele inferioare intinse) de doua ori pe zi, evitarea incaltamintei cu tocuri inalte si efectuarea programului de exercitii prescrise pentru mobilitate si tonifiere musculara.
Tratamentul osteoporozei poate preveni fracturile
Osteodensitometria (investigatie paraclinica de masurare a densitatii osoase) poate depista precoce osteoporoza, iar tratamentul acesteia poate preveni fracturile. Femeile sunt mai predispuse la fractura de femur decat barbatii, fiind in relatie directa cu osteoporoza care fragilizeaza oasele. Cele mai afectate sunt insa femeile in varsta.Insa alimentatia bogata in calciu si vitamina D de-a lungul vietii mentine integritatea sistemului osos.
Text: Cristina Ionescu
Consultant: Dr. Vasile Druta,
Medic primar ortopedie-traumatologie
