Flora intestinală are un rol important în menţinerea stării noastre de sănătate. Cel mai popular dintre acestea este, cu siguranţă, susţinerea unei digestii sănătoase. Mai puţin cunoscut, dar nu şi mai nesemnificativ, este rolul ei în susţinerea imunităţii. Iată cum se petrece acest mecanism.
Cine nu ştie astăzi că în colonul nostru există o vastă populaţie bacteriană? Numită şi microbiota intestinală, aceasta este formată dintr-o diversitate de microorganisme cu care trăim într-o relaţie strânsă întreaga viaţă. Microbiota îşi începe dezvoltarea chiar din momentul în care ne naştem. Profilul aceste populaţii este influenţat de foarte mulţi factori pe care abia acum începem să îi decelăm. Desigur, principalul factor este alimentaţia noastră, apoi regiunea geografică în care locuim, unele particularităţi ereditare, vârsta, parametri somatici, etnicitate, tratamente intercurente etc. Este esenţial să ştim care sunt aceşti factori, tocmai pentru că dorim să transformăm flora intestinală într-un aliat pentru sănătate şi avem nevoie de mijloace pentru a o modula. În ciuda aparenţelor, acest proces nu este deloc simplu sau clar, până în prezent singurele noastre „arme” fiind fibrele prebiotice.
Prebiotice şi probiotice: care este diferenţa?
Flora susţine imunitatea printr-un mecanism complex
Dacă în zorii studierii microbiotei se confirma doar că aceste bacterii produc unele vitamine, astăzi ştim că ele au cu mult mai multe roluri. Pe unele doar le intuim, urmând ca cercetarea ştiinţifică să le şi confirme. Dar unul dintre rolurile bine stabilite este relaţia cu imunitatea. Şi nu doar cu cea de la nivelul tubului digestiv. Jocul dintre microbiotă, dezvoltarea sistemului imun şi funcţionarea acestuia include numeroase interacţiuni atât pentru organismul sănătos, cât şi pentru cel bolnav.
Microbiota joacă roluri critice în antrenarea şi dezvoltarea unor componente majore ale sistemului imunitar înnăscut şi adaptativ. În acelaşi timp, sistemul imun orchestrează menţinerea unor elemente-cheie în simbioza microbiotă-gazda umană. Se bănuieşte că pe un anumit fond genetic, dezechilibrele dintre microbiotă şi sistemul imun, influenţate de elemente din mediu, pot contribui la apariţia de boli cu mecanism imunitar. Trebuie avut în vedere că populaţia bacteriană din intestinul nostru nu e întotdeauna aceeaşi şi că scopul ultim trebuie să fie să o menţinem în parametri sanogenetici.
Şi sistemul imun influenţează microbiota
În condiţii normale, sistemul imun promovează dezvoltarea unei populaţii bacteriene sănătoase şi stabile care, la rândul ei, produce semnale moleculare care favorizează modularea răspunsului imun. Primele manifestări de acest tip se pot evidenţia la nivelul peretelui intestinal. Acesta este o barieră dinamică ce ne izolează de bacterii, dar care permite desfăşurarea unor procese fiziologice. Receptorii barierei intestinale recunosc semnalele emise de microbiotă, permiţând, de exemplu, organismului să reacţioneze diferit faţă de bacterii, distrugându-le pe cele patogene şi permiţând dezvoltarea celor pozitive. Astfel, infecţiile sunt rezolvate şi echilibrul intestinal, restabilit. Mai mult, epiteliul intestinal primeşte de la bacterii acizi graşi cu lanţ scurt, poliamine, aminoacizi, care sunt surse de energie şi care măresc rezistenţa intestinului la solicitări.
Metaboliţii microbiotei ajung să fie şi absorbiţi, ajungând la diferite organe şi ţesuturi. Aici inflenţează dezvoltarea, maturarea şi funcţionarea celulelor imunitare locale, inclusiv în ţesuturi greu accesibile, cum este cel cerebral.
