Steatoza hepatică (ficatul gras) merge de multe ori „mână în mână” cu diabetul zaharat de tip 2. Aflaţi care sunt principalii factori de risc şi ce puteţi face pentru a vă scădea riscul de a dezvolta acestă combinaţie cu potenţiale complicaţii grave.
Este demonstrat că incidenţa şi prevalenţa steatozei hepatice nonalcoolice este strâns legată de existenţa sindromului metabolic şi a diabetului zaharat, ambele aflate în continuă creştere în ţările industrializate sau în curs de dezvoltare.
Principalii factori de risc pentru steatoza hepatică sunt obezitatea, care duce la insulinorezistenţă şi, în timp, la apariţia diabetului zaharat tip 2 şi predispoziţia genetică.
Mecanismul central care face legătura între steatoza hepatică nonalcoolică şi diabetul zaharat, sindromul metabolic şi chiar bolile cardiovasculare este obezitatea de tip central (viscerală) şi insulinorezistenţa.
Hiperglicemie şi trigliceride în exces
Insulinorezistenţa poate face ca la nivel periferic să scadă utilizarea glucozei ca substrat energetic de către musculatura striată scheletică; să se elibereze mai mulţi acizi graşi din cauza lipolizei de la nivelul ţesutului adipos. Aceşti acizi graşi liberi circulanţi sunt preluaţi de către celulele hepatice (hepatocite) şi sunt transformaţi în trigliceride, care la rândul lor sunt preluate de către apolipoproteina B şi astfel se formează VLDL (lipoproteinele cu densitate foarte mică). Această formă de insulinorezistenţă, care creşte fluxul de acizi graşi liberi la nivel hepatic, are două consecinţe directe:
- stimulează gluconeogeneza, ceea ce va duce la hiperglicemie;
- creşterea lipogenezei hepatice de novo, cu creşterea sintezei de acizi graşi liberi la nivelul celulei hepatice şi creşterea consecutivă de trigliceride.
Ciroză şi cancer hepatic
La 10-15% dintre pacienţi, leziunile specifice steatozei hepatice non-alcoolice pot evolua în ciroză. De asemenea, între 50-75% dintre cazurile de ciroză au drept cauză steatoza hepatică non-alcoolică, iar la peste 10% dintre aceste cazuri este prezentă steatoza hepatică non-alcoolică împreună cu leziuni histologice specifice.
O altă complicaţie posibilă la persoanele care suferă de diabet, obezitate şi steatoză hepatică este cancerul hepatic. Acesta este corelat cu secreţia masivă de insulină (hiperisnulinism), insulinorezistenţă şi stresul oxidativ. Obezitatea este asociată cu apariţia cancerului hepatic în special la bărbaţi. Şi fără prezenţa steatozei, diabetul zaharat este asociat cu o creştere de 2-3 ori a riscului de apariţie a cancerului hepatic.
Cum se poate preveni steatoza hepatică
- În primul rând se recomandă o scădere ponderală de 5-10% din greutatea iniţială a pacientului, ceea ce va duce la o ameliorare semnificativă a leziunilor histologice de steatoză hepatică nonalcoolică cu normalizarea transaminazelor. Ideală este o scădere ponderală de 0,5-1 kg pe săptămână.
- Se recomandă, de asemenea, activitate fizică, 150 minute de mişcare pe săptămână, activitate fizică moderată.
- În unele cazuri, pentru scăderea ponderală, poate exista indicaţie pentru chirugie bariatrică.
