Fibrilatia atriala reprezinta o anormalitate a ritmului cardiac, aparuta in urma unei probleme cu sistemul electric al inimii. In mod normal, fenomenele electrice incep din atrii (camerele superioare ale inimii) si ajung in ventriculi (camerele inferioare), ce determina aparitia unei contractii normale a inimii. In fibrilatia atriala, insa, aceste fenomene electrice sunt haotice si determina aparitia batailor neregulate ale inimii.
Fibrilatia atriala cauzeaza batai neregulate ale inimii. Daca va verificati pulsul, veti simti de multe ori batai asemanatoare aripilor. Acest ritm rapid si anormal poate fi foarte periculos daca nu este tratat si controlat cat mai curand.
Care sunt simptomele?
Daca inima intra in fibrilatie atriala, ati putea avea unele simptome periculoase, precum:
- Ameteala;
- Palpitatii;
- Dispnee (senzatia de lipsa de aer);
- Durere in piept;
- Oboseala sau intoleranta la exercitiile fizice.
Fibrilatia atriala si accidentul vascular cerebral
Fibrilatia atriala este un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Aproximativ 15% dintre persoanele cu accident vascular cerebral au fibrilatie atriala. Din cauza fluxului sangvin neregulat si haotic de la nivelul inimii, se pot forma mici cheaguri de sange in camerele inimii, atunci cand exista fibrilatie atriala. Aceste cheaguri pot ajunge in creier, cauzand un accident vascular cerebral. Din acest motiv, persoanelor cu fibrilatie atriala cronica li se recomanda medicamente de subtiere a sangelui (anticoagulante).
Care sunt cauzele fibrilatiei atriale?
Este destul de des intalnita, iar factorii de risc includ:
- Hipertensiunea arteriala necontrolata;
- Afectiuni ale valvelor inimii;
- Afectiuni ale arterelor coronare;
- Abuzul de alcool;
- Obezitatea;
- Apneea de somn;
- Tulburari ale tiroidei.
Factori de risc
Exista anumiti factori de risc ce nu pot fi controlati: daca aveti membri in familie cu fibrilatie atriala exista sanse foarte mari sa aveti si dumneavoastra. Riscul de fibrilatie atriala creste odata cu varsta, iar sexul masculin are o incidenta mai crescuta fata de cel feminin.
De asemenea, exista si factori de risc ce pot fi controlati: stilul de viata haotic, obezitatea, alcoolul si fumatul. De asemenea, si o interventie chirurgicala pe cord deschis poate determina aparitia fibrilatiei atriale.
Fibrilatia atriala paroxistica apare la persoanele tinere (sub 60 de ani), fara o cauza evidenta. Aceasta poate fi declansata de exercitii fizice, mancat, somn si alcool in exces. Uneori, apare si dispare de la sine si nu necesita intotdeauna tratament imediat. Discutati cu medicul pentru a fi sigur de un diagnostic corect.
Cum este diagnosticata fibrilatia atriala?
Medicul poate diagnostica fibrilatia prin efectuarea unei electrocardiograme (EKG). Traseul acesteia indica anormalitati la nivelul fenomenelor electrice ale inimii. Daca fibrilatia atriala apare si dispare, poate fi necesara o monitorizare continua a inimii, printr-un monitor Holter, pentru a diagostica ritmul anormal.
Odata ce se confirma sau se suspecteaza fibrilatia atriala, medicul poate efectua investigatii mai amanuntite pentru a verifica muschiul si valvele inimii, si pentru a investiga prezenta eventualelor cheaguri de sange. Aceste investigatii suplimentare includ: ecografia cardiaca, un test de efort sau chiar si o cateterizare pentru a verifica daca vasele de sange sunt blocate.
Se poate preveni fibrilatia atriala?
Mentinerea unui stil de viata sanatos si eliminarea obiceiurilor nesanatoase sunt foarte importante pentru a diminua riscul de aparitie a fibrilatiei atriale. Faceti exercitii fizice in mod regulat, renuntati la fumat, mentineti valorile normale ale tensiunii arteriale si consumati alimente sarace in grasimi si sare, pentru a scadea riscul de afectiuni cardiace.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie
