Os lung care formeaza scheletul coapsei (pulpei). Femurul se articuleaza in partea de sus cu osul iliac si in partea de jos cu tibia. El constituie locul de insertie al principalilor muschi ai coapsei. Extremitatea sa superioara cuprinde o proeminenta articulara rotunjita, numita capul femurului, care se articuleaza la o cavitate osoasa apartinand osului iliac, cotilul, pentru a forma articulatia soldului, si doua proeminente rugoase, marele si micul trohanter. Capul femurului se racordeza la cele doua trohantere printr-o scurta piesa osoasa, colul femurului. La extremitatea sa inferioara, femurul se rotunjeste in doua mase, condilele, separate printr-o rascroitura profunda, fosa intercondiliana.
Patologie – Femurul poate fi sediul a numeroase tipuri de fracturi.
– Fracturile colului femural, la nivelul soldului, survin in principal la femeia invarsta ca urmare a unui traumatism minor. Ele sunt favorizate de osteoporoza (rarefierea tesutului osos). Durerea este foarte vie, mersul imposibil. Fracturile colului femural trebuie toate sa fie operate. Interventia este efectuata sub anestezie peridurala sau mai rar sub anestezie generala. Atunci cand capul femural a fost inlocuit cu o proteza sau daca fractura, tratata prin osteosinteza, este putin deplasata, bolnavul poate calca pe piciorul respectiv dupa 2-3 zile de la interventie; in schimb, cand fractura are o deplasare mare si este tratata prin osteosinteza, imobilizarea poate dura pana la 45 de zile, chiar doua luni. Reeducarea se bazeaza pe reluarea mersului si pe kineziterapie.
– Fracturile capului femural, foarte rare, sunt, in general. asociate unei luxatii traumatice a soldului. Tratamentul este de cele mai multe ori ortopedic, uneori chirurgical atunci cand fractura este foarte deplasata.
– Fracturile izolate ale trotenterului sunt tratate printr-o punere in repaus a membrului timp de 6 saptamani sau pe cale chirurgicala daca fractura este foarte deplasata. Prognosticul este excelent.
– Fracturile diafizei femurale, corpul femurului, survin indeosebi la adult dupa un traumatism violent. Gravitatea lor este legata atat de pierderile foarte importante de sange pe care le antreneza si de leziunile osose, viscerale sau craniene care le sunt adesea asociate. Ele sunt reduse, apoi consolidate prin osteosinteza.
– Fracturile extremitatii inferioare a femurului sunt grave, mai ales cand ele lezeaza suprafetele articulare. Poate rezulta o redoare definitiva a genunchiului, daca reeducarea nu este intreprinsa rapid, sau o artroza a genunchiului.
