Compoziţia corporală descrie proporţia de grăsime, ţesut osos, apă şi muşchi din corp.
Cunoaşterea greutăţii sau a indicelui de masă corporală nu este suficientă, întrucât cantitatea de grăsime din corp este mult mai relevantă pentru starea de sănătate decât greutatea totală a organismului, iar beneficiul principal al analizei compoziţiei corpului constă în evaluarea raportului dintre masă adipoasă (grăsime) şi masă musculară.
Grăsimea corporală este esenţială pentru menţinerea temperaturii corpului, pentru protecţia organelor interne şi stocarea de energie, însă are rol şi în producţia anumitor hormoni, precum leptina şi adiponectina. Prea multă grăsime vă poate afecta sănătatea pe termen lung, crescând riscul de boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2 sau de apariţie a anumitor tipuri de cancere, iar prea puţină grăsime corporală poate să crească riscul de osteoporoză.
Metodele cele mai utilizate pentru determinarea compoziţiei corporale sunt impedanţa (rezistenţa) bioelectrică şi adipometria cu ultrasunete, şi, mai rar, DEXA (absorbţiometria duală cu raze X).
Factorii care influenţează compoziţia corporală
- Vârsta. Spre deosebire de grăsimea corporală, pe măsură ce îmbătrânim pierdem masă musculară, asta dacă nu ne menţinem activi din punct de vedere fizic. Rata acestui declin se poate accelera după instalarea menopauzei la femei, iar după vârsta de 70 de ani la ambele sexe. Mecanismele schimbării compoziţiei corporale sunt complexe şi includ scăderea activităţii fizice, dieta sau modificările hormonale, iar pierderea de masă musculară şi creşterea cantităţii de grăsime corporală pot apărea fără modificări aparente ale greutăţii corporale;
- Factorii genetici. Este bine cunoscut faptul că obezitatea are o componentă genetică semnificativă şi numeroase studii au evaluat potenţialele mecanisme prin care factorii genetici pot contribui la apariţia obezităţii. Cel mai frecvent, persoanele cu kilograme în plus au mai multe gene care predispun la creşterea în greutate, care, lucrând împreună, pot să încetinească metabolismul, să favorizeze stocarea unei cantităţi mai mare de grăsime, să sporească senzaţia de foame sau tendinţa la sedentarism;
- Sexul. Compoziţia corporală diferă la bărbaţi şi femei. Bărbaţii au masă musculară mai dezvoltată, iar femeile au mai multă grăsime decât barbaţii;
- Hormonii. Mai mulţi hormoni influenţează compoziţia corporală, printre care cei tiroidieni, estrogeni şi cei secretaţi de adipocite (celulele grase);
- Activitatea fizică. Stilul de viaţă modern în care mult timp este petrecut în maşină sau în faţa calculatorului a contribuit în mare parte la epidemia de obezitate din ziua de azi. Activitatea fizică efectuată în mod regulat creşte masa musculară şi favorizează diminuarea ţesutului adipos;
- Nutriţia. Consumul unui număr de calorii mai mare decât îi este necesar corpului va duce la creştere în greutate, şi, după cum am amintit, acest surplus este înmagazinat în grăsime. Odată cu industrializarea şi urbanizarea, din ce în ce mai mulţi dintre noi am adoptat o dietă care include un exces de grăsimi şi zahăr. În plus, cantitatea de fructe şi legume pe care le consumăm a scăzut, iar consumul de băuturi alcoolice a crescut. Consumul de alcool este un alt factor care influenţează compoziţia corporală, caloriile aduse de acesta fiind depozitate sub formă de grăsime.
Această scurta trecere în revista a factorilor care influenţează compoziţia corporală arată că menţinerea unei greutăţi corporale sănătoase este o problemă complexă.
