Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul sangvin către creier este slab sau când se întrerupe, astfel încât oxigenul nu mai ajunge la ţesutul cerebral. Există două tipuri de AVC: ischemic – cauzat de lipsa fluxului sangvin şi hemoragic – cauzat de sângerarea intracerebrală.
Canicula poate favoriza apariţia unui AVC din cauza supraîncălzirii corpului. Când ne expunem la temperaturi foarte ridicate, organismul caută mijloace de reglare a temperaturii interne: creşterea ritmului cardiac, vasodilataţia şi transpiraţia. Transpiraţia abundentă produce pierderi de săruri şi lichide. Dacă expunerea la căldură continuă, mecanismele de răcire a organismului pot ceda, iar temperatura corpului va creşte, favorizând apariţia AVC-ului.
Feriţi-vă de caniculă!
Efortul de adaptare la temperatura externă poate reduce nivelul de alimentare a creierului cu sânge, iar ischemia (întreruperea circulaţiei sangvine către creier) se poate agrava. De asemenea, umiditatea mare creşte probabilitatea apariţiei unui AVC, deoarece răcirea organismului prin transpiraţie este ineficientă.
Deshidratarea poate creşte vâscozitatea sângelui şi nivelul colesterolului, respectiv riscul de apariţie a unei tromboze microvasculare şi, ulterior, declanşarea unui AVC.
Medicamentele şi AVC
Unele medicamente pot provoca un accident vascular cerebral. Numeroase substanţe pot modifica modul în care organismul reacţionează la căldură. În această categorie intră medicamentele pentru alergii, cele pentru tensiune arterială sau boli de inimă, laxativele, diureticele, antidepresivele şi antipsihoticele. Este indicat să consultaţi specialistul în această privinţă.
Categorii predispuse
Creşterea temperaturii corpului şi pierderea de lichide apar la orice vârstă, dar mai frecvent la sugari, copii, persoane în vârstă sau bolnavi cu afecţiuni cronice. Mecanismele de răcire sunt mai puţin eficiente în aceste cazuri, motiv pentru care sunt mai sensibile la epuizare şi AVC.
Obezitatea, diabetul zaharat, dependenţa de alcool, insuficienţa cardiacă cronică scad capacitatea organismului de a disipa căldura. Şi persoanele sănătoase pot fi afectate, în special după un efort fizic intens.
Care sunt simptomele accidentului vascular cerebral
Simptomele unui AVC sunt asimetria facială, căderea comisurii bucale pe o parte, deficit motor la membrele de pe o parte – mâna si piciorul de pe partea afectată nu mai au suficientă forţă şi pot apărea tulburări de mers, de vorbire, de înghiţire, vertij, greaţă şi vărsături greu controlabile.
Tinerii pot prezenta risc de AVC pe fondul unor malformaţii congenitale ale vaselor cerebrale (la temperaturi ridicate se produce o vasodilataţie suplimentară). Nu trebuie ignorate simptomele care se pot manifesta ca o cefalee (durere de cap) doar pe o anumită zonă, dar repetabilă.
Recomandări pentru prevenirea AVC
Se recomandă umbra, consumul de lichide şi evitarea băuturilor alcoolice, precum şi a băuturilor cu zahăr sau cofeină deoarece accelerează deshidratarea. Evitaţi expunerea la soare sau efortul fizic intens între orele 11:00 şi 16:30. Persoanele în vârstă cu medicaţie de tip anticoagulant sau antiagregant trebuie să o urmeze cum a fost prescrisă.
Este bine ca pacienţii să consulte medicul curant pentru a stabili dacă unele tratamente trebuie sau nu modificate în perioadele caniculare pentru protecţia creierului şi a arterelor inimii.
AVC-ul este o urgenţă medicală. Dacă o persoană suferă un AVC trebuie să sunaţi la salvare, să încercaţi să o duceţi la umbră şi să plasaţi sub axile ceva rece sau pungi cu gheaţă.
Îngrijirea unui pacient cu AVC
Persoanele care au în grijă un pacient care a suferit un AVC trebuie să se asigure că acesta este bine hidratat. 70% dintre supravieţuitori au dificultăţi de înghiţire. Pentru hidratare utilizaţi un pai şi ţineţi persoana cu spatele drept când bea.Sunt recomandate alimentele moi, uşor de înghiţit – cresc şi aportul de apă. Apelaţi la afine, pepene, mango şi alte fructe ori legume cu un conţinut ridicat de apă.
