Copiii expuşi la aer poluat sunt predispuşi să dezvolte boli de inimă şi alte afecţiuni grave la vârsta adultă. Este vorba despre poluanţi precum fumul produs de incendii, emisiile de gaze de eşapament ale autovehiculelor sau pulberi. Concluzia aparţine cercetătorilor la de Stanford University şi a fost publicată în Nature Scientific Reports. Este primul studiu în care sunt investigate efectele poluării aerului la nivel celular și se concentrează atât asupra sistemului cardiovascular, cât și asupra sistemului imunitar al copiilor. Rezultatele confirmă cercetările anterioare. Aerul poluat poate modifica reglarea activităţii genelor într-un mod care poate afecta sănătatea pe termen lung.
Chiar şi expunerea de scurtă durată are are efecte pe termen lung
„Chiar și o expunere de scurtă durată la aer poluat poate schimba reglarea și expresia genelor în cazul copiilor. De asemenea, poate modifica tensiunea arterială, crescând riscul dezvoltării unei boli la maturitate”, arată autorul principal al studiului, Mary Prunicki.
Reglarea genelor cuprinde mecanisme care sunt utilizate de celule pentru a crește sau a reduce producția de produse genetice specifice (proteine sau ARN). Expresia genelor reprezintă procesul prin care informaţia de pe o genă este folosită pentru a sintetiza o proteină sau moleculă ARN.
Studiul a fost efectuat pe un grup de copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani. Aceştia locuiau în oraşului Fresno, una dintre regiunile cu gradul cel mai mare de poluare a aerului din California. Cercetătorii au urmărit concentraţiile zilnice de poluanţi măsuraţi la staţiile centrale de monitorizare a aerului. Dar şi concentrațiile zilnice din eșantionarea spațială și informaţii meteorologice și geofizice. Specialiştii au estimat expunerile la aer poluat cu o zi, o săptămână, o lună, trei luni şi şase luni înainte de fiecare vizită a participanţilor la studiu. Chestionarele de sănătate, valorile tensiunii arteriale şi probele de sânge recoltate au indicat rezultate îngrijorătoare.
Pentru prima dată în cadrul unui studiu legat de poluarea aerului, cercetătorii au utilizat spectometria de masă pentru a analiza celulele sistemului imunitar. O metodă de investigare cu aplicaţii precum determinarea compoziţiei izotopice a elementelor sau identificarea compuşilor organici.
Expunerea la particule PM2.5 (indicator pentru fire de praf, cele mai periculoase pulberi în suspensie), monoxid de carbon şi ozon au legătură cu metilarea ADN-ului; proces prin care au loc schimbări pe termen lung în activitatea genelor şi, implicit, asupra stării de sănătate. Aceaste modificări genetice poate fi transmise generațiilor viitoare.
Impactul poluării aerului asupra sănătăţii
Tototodată, oamenii de ştiinţă au descoperit că expunerea la aer poluat ar putea avea o legătură cu creşterea monocitelor. Ceea ce favorizează acumularea de plăci în artere şi creşte riscului apariţiei bolilor de inimă la vârstă adultă. Sunt necesare studii suplimentare pentru a monitoriza implicațiile pe termen lung pe care le are poluarea aerului asupra organismului.
„Aproape jumătate dintre americani şi majoritatea oamenilor din întreaga lume trăiesc în zone cu aer poluat. Înțelegerea și atenuarea impactului pe care factorii poluanţi îl au asupra mediului ar putea salva o mulțime de vieți”, consideră Prunicki.
Românii respiră un aer foarte poluat
Agenția Europeană de Mediu atrage atenţia asupra faptului că România este ţara cu cele mai multe victime ale poluării aerului din Uniunea Europeană. Din datele furnizate, la nivel naţional, fiecare al cincilea deces ar putea fi cauzat de factorii de mediu.
