O importantă analiză a mai multor studii de specialitate relativ recentă (Asmundson, 2013) arată în mod clar că, în cazul persoanelor diagnosticate cu tulburări anxioase, activitatea fizică poate să reducă atât simptomele acute, cât și anxietatea cronică la fel de eficient ca medicația.
Cu toate acestea, atât tratamentul medicamentos, cât și exercițiul fizic, au rate ridicate de renunțare. Cel mai probabil medicația, din cauza efectelor secundare, iar exercițiul fizic – din cauza factorilor motivaționali. Studiile care au documentat combinarea medicamentelor cu un regim optim de activitate fizică au arătat o reducere mai semnificativă a simptomelor la un an.
Care este mecanismul
Exercițiile fizice pot reprezenta un tratament eficient pentru tulburarea anxioasă, dar nu sunt suficiente. Pe lângă acestea și medicația specifică, terapia cognitiv-comportamentală poate influența modelele de gândire care cauzează anxietate și, de asemenea, poate îmbunătăți motivația de a continua un program de exerciții fizice.
Mai multe motive pot fi aduse în discuție pentru a explica de ce simptomele de anxietate se reduc ca urmare a practicării activităților fizice:
- Expunerea la senzații fizice poate determina reducerea în intensitate a simptomelor;
- Schimbările de ordin psihologic determinate de sport reduc reacțiile negative la stres;
- Somnul se îmbunătățește;
- Sunt experimentate sentimente de succes;
- Dispoziția se îmbunătățește;
- Atenția de la factorii stresori este distrasă;
- Sportul este un prilej bun de socializare.
Un studiu a arătat că și mișcarea de tip meditativ, de tipul Tai Chi sau Quiqong, poate fi foarte eficientă. În unele cazuri, persoanele resimt stări de anxietate în momentul în care încep o activitate de tip cardio, dar se relaxează post-antrenament. Este important de precizat și că poate fi nevoie de 10 săptămâni de activitate fizică consistentă pentru a obține beneficii de reducere a anxietății. Așadar, nu renunțaţi! Continuaţi să faceţi mișcare!
