Ca multe alte plante, menta le-a fost cunoscuta anticilor greci, romani si egipteni. Legenda spune ca zeul infernului, Hades, s-a indragostit nebuneste de frumoasa nimfa Mentha. Geloasa, sotia sa, zeita Persefona, a urmarit-o pe nefericita fata si a ingropat-o in pamant. Pluton, impresionat de suferinta nimfei, a transformat-o apoi in planta frumos mirositoare care ii poarta numele.
Sub denumirea de „menta” sunt stranse mai multe varietati de astfel de plante. Cele mai cunoscute sunt Mentha piperita si Mentha spicata. Menta este o planta perena, rezistenta, care se raspandeste repede, imediat ce ati plantat-o intr-un colt de gradina si i-ati pus la dispozitie destul spatiu.
Menta este buna pentru digestie, amelioreaza durerea, reduce inflamatia, relaxeaza mintea si trupul, inlatura respiratia urat mirositoare si intareste sistemul imunitar. Chiar daca menta este recunoscuta pentru tratarea afectiunilor digestive si respiratorii, se pare ca ea, verde fiind, contine o serie de toxine care poate afecta negativ organismul. In stare proaspata, menta este recomandat a se folosi doar in infuzii sau sub forma de uleiuri sau creme pentru uz extern.
Menta trebuie folosita in cantitati moderate si cu prudenta. Mentolul poate cauza alergie in cazul anumitor persoane.
