Enterocolita acuta este o inflamatie localizata la nivelul intestinului subtire si celui gros. Enterita se refera in mod specific la inflamatia intestinului subtire, iar colita la cea a intestinului gros. Alimentele pot genera enterocolite acute in momentul in care sunt consumate in cantitati excesive, iar secretiile digestive sunt insuficiente calitativ sau cantitativ. In plus, are loc si dilutia secretiilor deja existente, prin ingestia de lichide in exces.
Care sunt cauzele enterocolitei acute?
Cauzele enterocolitei sunt variate, numarand factori infectiosi, cel mai adesea factori chimici sau fizici. La randul lor, infectiile pot fi determinate de virusuri, paraziti (Giardia lamblia), ciuperci (Candida), bacterii (stafilococ alb si auriu, streptococi, E. coli patogen, Shigella, Salmonella etc. Infectia apare in urma consumului de apa sau alimente contaminate (legume si fructe, carne de pui, oua, produse lactate).
Fructele crude, legumele bogate in celuloza, laptele, mancarurile grase (considerate cauze banale), desi sunt proaspete, pot actiona prin mecanisme alergice sau mecanice si pot reduce activitatile enzimatice, generand disconfort si aparitia de scaune moi.
Ameteli, febra, greturi, crampe – simptome comune enterocolitei
In primele ore apare un sindrom toxic, caracterizat prin oboseala, indispozitie generala, ameteli, transpiratii, urmat de manifestari digestive si febra. Bolnavii acuza senzatia de balonare, ce poate fi insotita de durere epigastrica, greturi si varsaturi sau crampe. Clinic, enterocolitele acute pot imbraca mai multe forme: simple (usoare), acute (tifoidice), dizenteriforme.
Diagnosticul enterocolitei acute
Diagnosticul se stabileste de medic, pe baza anamnezei, examenului obiectiv si explorarilor paraclinice. Explorarile paraclinice care pot orienta diagnosticul sunt:
Examenul radiologic cu bariu, care indica o evacuare accelerata (dupa 2 ore bariul se gaseste in colon, fie este eliminat); Irigografia arata contractii spastice pe diferite segmente ale colonului; Rectoscopia poate evidentia afectarea mucoasei rectale; Examenul coprologic este macroscopic (scaune moi) si microscopic (leucocite, celule intestinale, flora microbiana); Coprocultura precizeaza agentul patogen care a provocat infectia. De mare importanta este urmarirea concentratiei clorului, sodiului, potasiului, magneziului, calciului seric. In functie de acestea se stabileste terapia de urgenta.
Tratamentul enterocolitei acute
Pentru tratarea formelor grave se impune spitalizarea bolnavului si administrarea intravenoasa de perfuzii cu solutii cloruro-sodice izotonice si glucoza. Pentru formele mai usoare se recomanda repaus la pat, aplicatii calde pe abdomen (de preferat caldura uscata) si inlocuirea lichidelor care s-au pierdut prin consum crescut de saruri de rehidratare, apa plata, ceai fara zahar, supa de morcovi.
Medicatia se administreaza numai la indicatia medicului curant, care stabileste o schema terapeutica, in functie de etiologia enterocolitei, starea clinica a pacientului si toleranta acestuia.
Ce avem voie sa mancam daca suferim de enterocolita?
Regimul alimentar este alcatuit in prima zi din ceai fara zahar, apa de orez, supa de legume. Dupa cea de-a doua zi se pot consuma paste fainoase cu branza de vaci, orez fiert in apa, piureuri de legume. In ziua a treia, carne slaba fiarta sau la gratar, iar in zilele urmatoare se revine treptat la regimul obisnuit, evitand cruditatile si laptele pentru inca 2-3 saptamani.
Profilaxia enterocolitei acute presupune respectarea igienei individuale riguroase, dar si pe cea a alimentelor consumate si a veselei utilizate.
Dr. Alin Popescu,
Specialist medicina sportiva,
0743.145.843
