Durerea resimţită la nivelul sânilor sau mastodinia poate apărea la orice vârstă, chiar şi după menopauză, însă cel mai frecvent o întâlnim la femeile tinere. Durerile de sâni sunt supărătoare, pot genera multe griji şi anxietate. 70% dintre femei prezintă dureri de sâni, dar doar un procent de 15% are nevoie de tratament.
De cele mai multe ori, dureri de sâni nu sunt periculoase. În 75% dintre cazuri sunt dureri ciclice şi apar din cauza fluctuaţiilor hormonale din ciclul menstrual, pre- şi postovulator. Durerea poate fi însoţită de senzaţia de arsură, de tumefierea sânilor, senzaţia de greutate, acestea dispărând în primele 2-3 zile ale menstruaţiei. Amintim şi durerile axilare, care apar ca urmare a inflamării ganglionilor din cauza epilării, a deodorantelor, efortului fizic etc.
În România, 80% dintre cazurile de cancer mamar sunt diagnosticate în faza avansată (grad III şi IV), stadiu în care tratamentul doar prelungeşte supravieţuirea.
Durerea non-ciclică de sâni
Există însă şi o durere non-ciclică, ce nu se „pliază” pe ciclul menstrual. Poate afecta unul sau ambii sâni, fiind însoţită de o arsură resimţită puternic în profunzimea sânului sau la nivelul tegumentului.
Dureri pot să apară în regiuni unde se dezvoltă noduli chistici, fibroadenoame, placarde fibrochistice sau chiar în caz de proces neoplazic, fiind asociate cu modificări inflamatorii la nivelul ţesutului fibroglandular, mai ales al celui conjunctiv. La femeile sub 35 de ani, durerile de sâni pot să însoţească un proces neoplazic, aspect des întâlnit în practica zilnică.
Când NU sunt normale durerile de sâni
Durerile de sâni nu sunt normale atunci când persistă mai mult timp, când nu cedează la antiinflamatoare, când se asociază cu febra şi căldura locală, plus roşeaţa tegumentului (adică în mastite), când apar scurgeri mamelonare (serosangvinolente, roşii, galben-verzui, albicioase) sau când la palpare se asociază cu o zonă dură, placard sau nodul.
Un ganglion metastazat este dur la palpare, dureros şi imobil. Frecvent, cancerul mamar este „mut” clinic în stadiile incipiente, adică până la dimensiunea de 15 mm, dimensiune până la care se poate vindeca, dar este greu de decelat prin palpare.
5 simptome ale cancerului de san ce pot trece neobservate
Durerea, semn al cancerului mamar
Cancerul se poate asocia cu un proces inflamator, mai ales la persoanele tinere, în perioada de sarcină sau alăptare şi chiar în menopauză. În toate aceste situaţii, procesul inflamator contribuie la răspândirea cancerului mamar, forma histologică des întâlnită fiind cea foarte agresivă!
Se recomandă ca pacienta să se adreseze specialistului în imagistică pentru efectuarea unei ecografii. În funcţie de rezultate, va fi trimisă la clinician pentru mamografie sau IRM mamar. Mamografia, mai ales cea cu tomosinteză sau contrast, se poate efectua la orice vârstă, deoarece aduce informaţii suplimentare despre leziunile găsite ecografic, iar doza de iradiere a noilor aparate este foarte mică.
Sfatul specialistului
- purtaţi un sutien care să susţină sânii sau o bustieră din bumbac;
- reduceţi aportul de cofeină (cafea, ceai, ciocolată, băuturi energizante etc.);
- se pot administra vitamine din grupul B: B1 şi B6, vitaminele A şi E forte;
- renunţaţi la fumat;
- aplicaţi gheaţă, geluri sau creme antiinflamatoare pe zona dureroasă.
Prevenţie
Singura metodă de prevenţie este screeningul, diagnosticarea în stadii precoce, prin examinarea imagistică regulată a sânilor. În cazul antecedentelor familiale de cancer (de sân – femei şi bărbaţi, de ovare) manifestate până în 55 de ani, prima ecografie se face la 25 de ani şi se repetă anual până la 40 de ani, când se face prima mamografie.
Cancerul moştenit reprezintă circa 7,5-8,5% din totalul cancerelor mamare. În celelalte cazuri, prima ecografie se face la 30 de ani, iar prima mamografie la 45 de ani. Statistic, incidenţa cancerului de sân este mare şi din păcate a scăzut mult ca vârstă – sub 40 de ani, când sunt întâlnite cele mai agresive forme de cancer. Decada 40-49 de ani are incidenţa cea mai mare a cancerului mamar.
