Revista care te menține sănătos

Afecțiuni respiratorii

Dureri în piept, respiraţie dificilă? De vină poate fi inflamaţia plămânilor

Dr. Roxana Claudia Mateescu, medic specialist geriatrie-gerontologie
6 octombrie 2022
Share
Dureri în piept, respiraţie dificilă? De vină poate fi inflamaţia plămânilor

Inflamaţia de la nivelul plămânilor poate cauza apariţia unor simptome specifice, precum wheezingul (respiraţia şuierătoare), dificultăţile de respiraţie şi durerea în piept. Există mai multe cauze ale apariţiei acesteia, precum infecţiile sau bolile pulmonare cronice (astm, bronşită).

Diagnosticarea inflamaţiei plămânilor poate fi de durată, necesitând mai multe investigaţii. Printre acestea, se numără examenul fizic efectuat de către medic, testele imagistice şi testele funcţionale pulmonare. Dacă aveţi o inflamaţie la nivelul plămânilor, este necesar să evitaţi fumatul şi expunerea la substanţe chimice, deoarece simptomele pot fi exacerbate de acestea.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena Naturalis Bronhosuport – 7 plante + miere; sirop antitusiv, care susţine sănătatea şi buna funcţionare a sistemului respirator, protejează mucoasa bronşică şi ajută la obţinerea unui confort respirator.

Simptomele inflamaţiei plămânilor

Simptomele se pot dezvolta lent sau pot apărea brusc, în funcţie de localizare, cauză şi de sănătatea generală. Printre cele mai frecvente semne ale inflamaţiei plămânilor se numără:

  • oboseala după activitatea fizică;
  • oboseala generalizată;
  • tusea seacă sau productivă;
  • dificultăţile de respiraţie (dispneea);
  • durerea sau disconfortul la nivelul pieptului;
  • junghiul toracic.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena siropul de tuse Naturalis Bronhosuport. Beneficii: fluidifică secreţiile bronşice; elimină secreţiile bronşice în exces; hidratează mucoasa bucală; ajută la uşurarea respiraţiei.

Inflamaţia plămânilor, cauze

Plămânii pot deveni inflamaţi atunci când este prezentă o infecţie, iritaţie sau leziune. Există unele boli ereditare (fibroza cistică) sau unele boli autoimune în care poate apărea inflamaţia cronică a plămânilor:

  • inflamaţia alveolelor pulmonare (sacii cu aer) sau a bronhiilor împiedică pătrunderea şi expirarea aerului şi poate face procesul respiraţiei dificil;
  • iritaţiile produse de toxine (fum de ţigară, poluanţi, chimicale) sau radiaţii (de exemplu, în tratamentul cancerului) pot determina, de asemenea, apariţia inflamaţiei pulmonare;
  • bolile pulmonare cronice dobândite (BPOC, emfizemul, bronşita cronică, astmul) pot fi sau nu rezultatul fumatului. Evoluţia lor este progresivă treptat, cu apariţia mucusului şi a inflamaţiei. Acestea se exacerbează de-a lungul timpului;
  • infecţiile pulmonare (bronşita, pneumonia) produc o inflamaţie notabilă la nivelul plămânilor. Însă, în cazul infecţiilor minore, inflamaţia dispare de la sine.
  • inflamaţiile sistemice (fibromialgia, lupusul, artrita reumatoidă) pot implica şi plămânii, deşi afectările principale sunt la nivelul articulaţiilor şi al muşchilor.
  • cancerul pulmonar primar sau secundar altei tumori poate duce la apariţia inflamaţiei pulmonare. Însă, acest tip de cancer poate provoca apariţia mai multor probleme, precum sângerarea, obstrucţia căilor pulmonare şi durerea. Toate aceste complicaţii pot determina inflamaţie şi pot fi agravate de aceasta.
inflamaţia plămânilor, durere în piept, dificultăţi de respiraţie, simptomele inflamaţiei plămânilor, cauzele inflamaţiei plămânilor, tratamentul inflamaţiei plămânilor,

Diagnosticarea inflamaţiei pulmonare

Diagnosticarea inflamaţiei pulmonare implică o evaluare amănunţită a simptomelor şi examinarea fizică. Din cauza multitudinii de afecţiuni, cauza exactă a inflamaţiei pulmonare se investighează şi în corelaţie cu febra, durerea în piept, durerile articulare, severitatea senzaţiei de lipsă de aer. Cel mai important lucru, însă, este excluderea unei urgenţe medicale ce poate pune viaţa în pericol. De aceea, este indicată măsurarea capacităţii pulmonare, severitatea dispneei, nivelul de oxigen etc.

Saturaţia scăzută de oxigen presupune intervenţii urgente. Testele de imagistică sunt necesare pentru ghidarea spre diagnosticul final. Printre acestea se numără tomografia computerizată sau radiografia pulmonară. Pentru a putea fi exclusă o afecţiune cardiacă, sunt necesare teste suplimentare, precum EKG sau ecografie cardiacă.

Ce presupune tratamentul

Tratamentul inflamaţiei pulmonare poate include suport respirator de urgenţă, antiinflamatoare (corticosteroizi inflamatori) şi, uneori, chiar intervenţia chirurgicală. Suplimentarea cu oxigen a organismului poate ajuta dacă nivelul acestuia este scăzut. Totuşi, aceste măsuri sunt temporare, deoarece disfuncţia pulmonară poate fi chiar fatală. Acestea nu reduc inflamaţia, însă previn scăderea nivelului de oxigen până când inflamaţia este ameliorată. În funcţie de cauză, se pot administra şi antibiotice (pneumonie) sau corticosteroizi inflamatori (BPOC, astm). Dacă este vorba despre cancer pulmonar, se poate ajunge şi la intervenţia chirurgicală pentru îndepărtarea unei porţiuni afectate a plămânului.

Menține-te
sănătos
în fiecare lună

Utilizăm datele tale în scopul corespondenței și pentru comunicări comerciale. Pentru a citi mai multe informații apasă aici.