Multe persoane se prezintă la cabinetul medical acuzând durere în piept. Acest simptom relativ frecvent presupune un diagnostic diferențial complex, care poate include fie cauze banale, care sunt autolimitate, fie afecțiuni care au potențialul de a pune în pericol viața pacientului. Astfel, specialistul ar trebui să se concentreze pe excluderea sau confirmarea patologiilor grave, înainte de a lua în considerare un diagnostic benign. Descriptorii uzuali când vine vorba de o durere în piept sunt: durere surdă, profundă, care seamănă cu o presiune constantă, care strânge sau care se accentuează în timpul actului respirator (inspir-expir). Cauzele, în esență, sunt multilaterale.
Înainte de toate, este foarte important de făcut diferența între durere în piept somatică și durere în piept viscerală. Durerea viscerală prezintă un model vag de distribuție – atunci când i se cere pacientului să indice cu un deget unde resimte durerea, acesta va indica o zonă extinsă. În mod obișnuit, o durere în piept viscerală este resimțită drept surdă și profundă. Durerea somatică, în schimb, este mult mai specifică, iar pacienții cu o astfel de durere indică frecvent un punct clar de distribuție. O durere în piept somatică este frecvent descrisă drept ascuțită, ca o senzație de înjunghiere, cu un caracter constant, temporar sau pulsatil.
Durere în piept – cauze
În departamentul medical de urgență, persoanele care se prezintă cu durere în piept reprezintă aproximativ 5% dintre solicitările medicale. Evaluarea primară ar trebui să ia în considerare în primul rând cauzele care duc la durere în piept și ar putea pune în pericol viața pacientului.
Pe baza unui studiu epidemiologic, principalele cauze care pot duce la durere în piept sunt:
Durere în piept cauzată de o afecțiune cardiovasculară
- atacul de cord (infarct, sindrom coronarian acut): blocarea fluxului sanguin spre inimă;
- angina pectorală: blocarea vaselor de sânge care hrănesc miocardul;
- pericardita: inflamația pericardului, un săculeț fibro-seros care învelește inima;
- miocardita: inflamația miocardului;
- cardiomiopatia: boală progresivă a miocardului;
- disecția aortică: ruptura peretelui interior (intimei) a aortei;
- prolaps de valvă mitrală: condiție în care foițele valvulare mitrale se deplasează, în timpul sistolei (perioada de contracție a inimii), în atriul stâng.
Aproximativ 31% dintre cazurile raportate de durere se datorează în primul rând infarctului de miocard, care reprezintă o urgență medicală majoră.
Durere în piept cauzată de o afecțiune pulmonară
- pneumotorax: pătrunderea aerului în cavitatea pleurală, cu o durere în piept care debutează brusc și se accentuează în inspir;
- pneumonie: inflamația acută a plămânilor, cauzată frecvent de o infecție respiratorie;
- bronșită virală: inflamație a pasajelor bronșice;
- embolie pulmonară: un blocaj apărut la nivelul arterei pulmonare, care provoacă durere în piept ascuțită, care se agravează odată cu actul respirator;
- bronhospasmul: frecvent la persoanele cu astm, BPOC, care resimt durere în piept ușor de tradus drept o senzație de presiune;
- hipertensiune pulmonară: presiune crescută la nivelul arterelor pulmonare;
- pleurezia: inflamarea pleurei (cunoscută drept „apă la plămâni”);
- astmul: în special în timpul atacurilor de astm, pacientul resimte durere în piept.
Durere în piept cauzată de afecțiuni gastrointestinale
- boala de reflux gastroesofagian: o durere în piept resimțită drept senzație de arsură (piroxis) și care se agravează postprandial (după mese bogate) sau seara;
- gastrita: inflamarea mucoasei gastrice;
- ulcerul peptic: leziune apărută la nivelul mucoasei gastrice sau duodenale;
- pancreatita: inflamația pancreasului;
- esofagita: inflamația mucoasei esofagiene, frecvent secundară refluxului gastroesofagian;
- esofagul Barrett: modificare patologică a mucoasei de la nivelul esofagului;
- hernia hiatală: fenomenul prin care porțiuni gastrice din abdomen ajung, prin alunecare și pasaj, în cavitatea toracică;
- litiaza biliară: formarea de calculi în interiorul vezicii biliare;
- colecistita acută: inflamarea vezicii biliare, frecvent secundară litiazei biliare.
Aproximativ 30% dintre cazurile raportate de durere se datorează, după investigațiile specifice, bolii de reflux gastroesofagian.
Durere în piept cauzată de afecțiuni musculoscheletice
- costocondrita: condiție care descrie inflamarea cartilajului care face legătura anatomică și funcțională între coaste și stern (durerea se resimte în special la nivel retrosternal);
- fracturi la nivelul toracelui, care duc la compresia unui nerv și fibromialgie secundară;
- sindroame dureroase cronice;
- dureri musculare (fibromialgia, întinderile musculare);
- traumatisme fizico-mecanice la nivelul coastelor (coaste fracturate);
- artrita reumatoidă: afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă propriile structuri, în acest caz membrana sinovială a articulațiilor;
Afecțiuni musculoscheletice sunt diagnosticate la aproximativ 28% dintre pacienți. Majoritatea durerilor dispar, în mod obișnuit, după ce afecțiunea de bază este tratată.
Alte cauze care pot duce la durere în piept
- anxietatea: anxietatea implică o componentă somatică semnificativă. În astfel de cazuri, se obișnuiește ca durerea să fie lipsită de cauze evidente și apare în momente de emoții intense;
- atacurile de panică: atacurile de panică se manifestă printr-o frică exacerbată asociată unei game variate de manifestări fizice (tahicardie, creșterea frecvenței respiratorii, transpirație, palpitații, amețeli și chiar sincopă);
- zona zoster: apare în momentul reactivării Herpes simplex, virus aflat în stare vegetativă.
După cum s-a menționat, durerile în piept pot apărea dintr-o gamă deosebit de variată de motive și, prin urmare, necesită investigații specifice. Odată identificată cauza de bază, specialistul va elabora protocolul de tratament specific, caz în care prognosticul este unul favorabil: cele mai multe dureri tind să se amelioreze odată cu instaurarea tratamentului. Cu toate acestea, în cazul în care durerea se datorează unei afecțiuni cronice, protocolul de management implică un abord multilateral, cu evitarea factorilor de risc și ameliorarea simptomelor, mai mult decât încercarea de a trata afecțiunea în sine.
Simptome
Dincolo de simptomul specific al durerii în piept, tabloul clinic se poate prezenta foarte diferit, în funcție de etiologia de bază. De asemenea, durerea în piept poate avea caracter diferit, mulți pacienți traducând-o sub diferite forme: senzație de presiune, plenitudine, arsură sau ca și cum ar fi strânși de o gheară. Durerea poate fi localizată sau poate iradia, poate avea caracterul unui junghi sau senzații de înjunghiere, se poate agrava în timpul inspirului sau efortului fizic. Prin urmare, simptomele se pot extinde la următoarele:
- amețeli, slăbiciune fizică;
- dificultăți de respirație;
- durere care apare și dispare, se ameliorează în anumite momente sau se intensifică în urma inspirului, activității fizice, tusei;
- transpirații asociate cu durere în piept.
- greață sau vărsături;
- durere resimțită ca un junghi, senzație de arsură, plenitudine, presiune, ca o gheară, durere care iradiază spre spate, gât, maxilar, umeri și membrele inferioare:
- dificultăți de deglutiție;
- senzația de regurgitare.
Pentru diagnosticarea cauzei de bază, medicul specialist are nevoie de informații privitoare la:
- debut: când a început această durere în piept și ce anume o ameliorează sau exacerbează?
- localizare: sursa durerii este una localizată sau difuză?
- durata: cât durează, în mod obișnuit, episoadele de durere?
- caracterul acesteia: cum este resimțită o durere în piept?
- factorii care agravează sau duc la ameliorarea durerii (efort fizic, inspir și expir și altele).
Când să solicitați ajutor medical
Ajutor medical de specialitate ar trebui solicitat atunci când durerea în piept este semnificativă, deosebit de greu de suportat și gestionat. Se recomandă solicitarea de ajutor medical în cazurile în care:
- durerea are un debut brusc și iradiază spre brațe, gât sau umăr (semn de potențial infarct);
- durerea are un debut brusc, se simte ca o senzație de înjunghiere, și este însoțită de vărsături și transpirații excesive;
- durerea nu vă permite să respirați corespunzător și durează mai mult de 15-20 de minute;
- durerea interferează cu capacitatea de deglutiție.
Foto: shutterstock.com
