Persoanele aflate la vârsta adultă se prezintă destul de des la medicul specialist acuzând durere de şold. Diagnosticarea diferențială a cauzei subiacente este esențială pentru a se putea elabora un protocol terapeutic eficient. De obicei, o durere de șold se poate localiza în partea anterioară, laterală sau posterioară. De asemenea, cu o astfel de durere se pot confrunta adulții de toate vârstele, indiferent de nivelul de activitate. La jucătorii de fotbal, leziunile care au loc la nivelul șoldului reprezintă 28-45% din totalul leziunilor, la persoanele de sex feminin, și 49-55% din totalul leziunilor, la persoanele de sex masculin, frecvent secundare accidentării.
La adulții cu vârsta de peste 45 de ani, 7-10% au coxartroză (artroza șoldului). Iar 1 din 4 adulți va dezvolta, de-a lungul vieții, coxartroză simptomatică. În practica clinică, pentru a se elabora un diagnostic diferențial, este foarte important de identificat originea durerii: anterior, posterior sau lateral. În funcție de zona de manifestare, gama de posibile afecțiuni poate fi mult restrânsă, iar specialistul se poate ghida, în continuare, după rezultatele investigațiilor paraclinice. Pentru că o durere de șold se poate datora atât unei patologii acute, cât și unui fenomen cronic, trebuie reținut faptul că, dacă durerea durează mai mult de 6 săptămâni, este considerată cronică.
Durere de șold, cauze, afecțiuni asociate
Deoarece o durere de șold se poate manifesta în diferite părți ale acestei regiuni, în continuare, pentru a putea face o diferențiere clară între patologii, le vom clasifica în funcție de specificitate (zona în care durerea apare). De asemenea, este esențial de reținut că patologia are potențialul de a se manifesta diferit de la o persoană la alta, sau chiar în cadrul aceleiași persoane, în funcție de stadiul acesteia și de alte comorbidități asociate. Sunt rare cazurile în care o durere de șold, indiferent de etiologie, se va manifesta izolat, uneori fiind însoțită și de dureri de spate, dureri la nivelul altor articulații. Totuși, principalele afecțiuni asociate cu astfel de dureri sunt:
Durere de șold cu localizare anterioară
În ceea ce privește o durere de șold cu localizare anterioară, putem vorbi despre următoarele:
Durere de șold secundară fenomenului de durere referită.
Posibile cauze: prezența unei mese, apendicită, hernie, chisturi ovariene, cauze gastrointestinale.
Durere de șold cu origine extraarticulară.
Poate avea drept cauze:tensiuni ale flexorilor șoldului, rupturi și fracturi ale acestora, asociate suprasolicitării. Dar și loviturile traumatice, în multe cazuri confirmându-se istoricul pozitiv de accidentare.
Durere de șold cu origine intraarticulară
Cauze posibile:
- sindromul de impingement femuroacetabular (FAI);
- rupturile labrale;
- fracturile de stres ale colului femural, relativ mai frecvente în rândul femeilor, iar o durere de șold cauzată de fractura colului femural este deosebit de greu de gestionat;
- necroza avasculară a capului femural;
- osteoporoza, coxartroza, deseori pe fondul înaintării în vârstă și modificărilor degenerative asociate, crescând riscul de fracturi și vindecare deficitară a acestora, în general asociate cu un grad ridicat de invaliditate și depreciere funcțională;
- fractura de șold este o altă cauză pentru dureri de șold, ca urmare a repercursiunilor variate pe care trauma mecanică le poate avea asupra structurilor articulare.
Durere de șold cu localizare laterală
Cea mai frecventă patologie diagnosticată la o persoană cu durere de șold cu localizare laterală este sindromul durerii trohanterice, numit și bursită trohanteriană. Deși acest sindrom care duce la durere de șold poate fi asociat cu bursita, tendinopatia gluteus medius sau rupturile sunt mult mai frecvent întâlnite. Sindromul de frecare a benzii iliotibiale poate exacerba o astfel de durere de șold. Cel mai frecvent apare la femeile cu vârstă între 40-60 de ani, nu se asociază istoricului de traumatism la nivelul șoldului, durerea fiind agravată de activități fizice, adoptarea poziției de somn prin sprijin pe șoldul afectat. Persoana cu acest sindrom are un mers specific.
Durere de șold cu localizare posterioară
În caz de durere de șold cu localizare posterioară, diagnosticul poate fi relativ dificil de elaborat ca urmare a faptului că acesta poate include atât cauze musculo-scheletice, dar și fenomenul de durere referită (probleme intrapelvine și ginecologice). Totuși, la persoanele care prezintă acest fenomen de durere referită, există și alte manifestări, nu doar durere de șold, cum ar fi simptome de afectare gastrointestinală, dispepsie, simptome asociate menstruației și simptome renale. În cele ce urmează, vom aborda doar cauzele musculo-scheletice care pot duce la durere de șold, cu localizare în partea posterioară. Iată care sunt cele cu incidență crescută.
Sindromul piriform și sindromul fesier profund
Sindromul piriform descrie patologia în care mușchiul piriform captează nervul sciatic și astfel provoacă durere de șold, fese și sciatică. Sindromul piriform se consideră a fi o variație a unui sindrom mai extins, și anume sindromul fesier profund, care include captarea nervului sciatic, în unele cazuri și a celui pudendal, de către mușchiul piriform sau complexul gemeni-obturator intern, în unele cazuri de către ischio-jambierii proximali. Patologia se prezintă cu manifestări specifice, cum ar fi durerile la nivelul feselor, la nivelul șoldurilor și care se exacerbează odată cu rotația activă a șoldului.
Impingementul ischiofemural
Persoanele cu impingement ischiofemural prezintă dureri de șold și dureri fesiere profunde, ce se agravează la activități care necesită un pas lung, cum ar fi alergarea. Această afecțiune indică strangularea țesutului muscular între ischiadicul tuberculului și trohanterul mic al femurului.
Patologii la nivelul coloanei lombare și articulației sacroiliace
Multe patologii care interesează aceste zone pot duce, ca urmare a fenomenului durerii referite, și la dureri de șold. Pentru identificarea cauzelor de bază, protocoalele imagistice sunt deosebit de eficiente, indicând atât zona afectată, cât și gradul de afectare al acesteia. Alte patologii care pot duce la durere de șold sunt:
- sindromul Bernhardt-Roth;
- sciatica;
- boala Legg-Calvé-Perthes (osteocondrita capului femural);
- fibromialgia;
- artrita reumatoidă, artrita septică, osteoartrita;
- iritația nervului obturator;
- hernia inghinală, abdominală, de disc;
- fracturile de compresie ale coloanei și altele.
Durere de șold – opțiuni de tratament
În cazul durerilor de șold, opțiunile de tratament se individualizează în funcție de patologia de bază asociată. De foarte multe ori, kinetoterapia și fizioterapia sunt deosebit de eficiente atunci când vine vorba de tratarea și ameliorarea durerilor. Managementul conservator, adică aplicarea de comprese cu gheață, antiinflamatoare nesteroidiene, analgezice, repaus, pot fi utila pentru a ameliora durerea. Cu toate acestea, se recomandă ca o durere de șold care nu doar că nu dispare, dar pare și să se agraveze, să fie consultată de către medicul specialist, ortoped, întrucât poate fi vorba despre o patologie la care momentul inițierii tratamentului definește prognosticul.
Foto: shutterstock.com
