Dr. Teodora Lupu: „Respectarea normelor de igienă ţine la distanţă cele mai multe afecţiuni digestive «de vară»”

Despre principalele afecţiuni digestive, întâlnite vara, am vorbit cu Dr. Teodora Lupu, medic rezident gastroenterologie la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan”, din Bucureşti. Iată care sunt acestea şi, mai ales, ce puteţi face pentru a le putea preveni.

Principalele afecţiuni digestive întâlnite în sezonul cald sunt reprezentate de: gastroenterită, enterocolită, frecvent gastroenterocolită, toxiinfecţiile alimentare, diareea călătorului şi, nu în ultimul rând, dispepsia funcţională, cunoscută în termeni populari sub denumirea de indigestie. Aceasta nu este chiar o afecţiune, ci mai degrabă un conglomerat de simptome digestive apărute în absenţa unei cauze organice.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar Gastrocalmin, recomandat pentru menţinerea confortului digestive şi ameliorarea hiperacidităţii gastrice.

Farmacia Ta: Care sunt principalele cauze ale afecţiunilor digestive specifice verii?

Dr. Teodora Lupu: Principalele cauze ale acestor afecţiuni (cu excepţia indigestiei) sunt virusurile şi bacteriile, iar transmiterea este fecal orală (alimente şi apă contaminate, igiena deficitară a mâinilor), sezonul cald, prin temperaturile ridicate, este un factor favorizant pentru dezvoltarea agenţilor infecţioşi. De reţinut, respectarea normelor de igienă ţine la distanţă cele mai multe boli digestive „de vară”.

Cum le tratăm şi, desigur cum le putem preveni?

De cele mai multe ori aceste afecțiuni sunt autolimitate și nu pun în pericol viața. De obicei nu necesită spitalizare, iar tratamentul este în principal simptomatic (hidratare adecvată pentru a evita deshidratarea, repaos digestiv câteva ore urmat de regim alimentar, antispastice, antidiareice, antiemetice) și în funcție de etiologie se poate adăuga tratament antibiotic (doar în cele de cauză bacteriană).

Pentru a evita neplăcerile caracteristice acestor afecțiuni, profilaxia (prevenția) reprezintă cheia succesului. Având în vedere modul de transmitere, principalele reguli sunt:

- igiena adecvată a mâinilor

- spălarea fructelor și legumelor

- prepararea termică adecvată a alimentelor

- depozitarea și conservarea alimentelor în locuri igienice și la temperaturi adecvate

- evitarea consumului de orez reîncălzit

- evitarea păstrării conservelor desfăcute și utilizarea lor la o a 2-a masă

- consum de apă îmbuteliată sau din surse potabile

- evitarea restaurantelor în care regulile de igienă par deficitare

- evitarea exceselor alimentare, a consumului de alcool și tutun

Când vorbim de indigestie şi când de afecţiuni cu simptome asemănătoare?

Dispepsia funcţională, denumită în termeni populari indigestie este un sindrom clinic caracterizat prin disconfort la nivelul etajului abdominal superior. Frecvent, simptomele apar în contextul unui stil de viaţă dezechilibrat (mese haotice şi grase consumate într-un timp scurt, consum excesiv de băuturi carbogazoase şi alcool, sedentarism, stres). Simptomele caracteristice sunt: durerile la nivelul abdomenului superior, senzaţie de plenitudine postprandial, senzaţie de greaţă până la vărsături alimentare, eructaţii şi balonare.

Care este cauza diareei călătorului şi cum poate fi prevenită?

Diareea călătorului este o afecţiune digestivă ce apare frecvent la persoanele care călătoresc din ţări dezvoltate în cele subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. De obicei, cauza acesteia este o infecţie bacteriană, virală sau parazitară. Însă poate fi favorizată şi de dieta diferită, specifică zonei respective. Manifestatările clinice sunt evidenţiate prin scaune diareice multiple (> 3/zi), dureri abdominale colicative, senzaţie de greaţă până la vărsături, balonare, febră, semne de deshidratare (tegumente şi mucoase uscate, senzaţie de sete), toate acestea în contextul unei calatorii într-o zonă cu risc. Cel mai eficient mod de a preveni această afecţiune îl reprezintă respectarea regulilor de igienă.

Ce sunt toxiinfecţiile alimentare? Cum le putem ţine la distanţă?

Toxiinfecţiile alimentare reprezintă afecţiuni digestive acute produse de bacterii sau toxinele unor bacterii, mai rar de virusuri sau alte microorganisme. Simptomatologia are debut brutal, de obicei la câteva ore de la ingerarea alimentului contaminat, aceasta fiind prezentă la mai mulţi membrii ai familiei ce au consumat aceleaşi alimente. Cei mai frecvenţi agenţi patogeni sunt Escherichia Coli enterotoxigen, Salmonella, Bacilus Cereus, Shigella etc. Principalul mod de a preveni apariţia unei toxiinefecţii alimentare este prin respectarea normelor de igienă personală şi de preparare termică şi conservare a alimentelor.

Este vara mai uşor de controlat constipaţia datorită abundenţei de fructe şi legume?

Da, fructele şi legumele sunt indicate în dieta persoanelor care suferă de constipaţie. Principala recomandare pentru ele este introducerea în dietă a consumului crescut de fibre vegetale, acestea favorizând digestia şi formarea unui scaun normal. Dintre aceste alimente menţionăm: merele, perele, fructele de pădure, varză, morcovi, mazăre, brocoli, alunele şi seminţele. Şi consumul de alimente pe bază de făină integrală influenţează favorabil tranzitul intestinal.

Băuturile şi alimentele foarte reci pot provoca diaree. De ce?

Atât alimentele şi băuturile foarte reci, cât şi cele foarte calde pot provoca diaree, întrucât determină o iritaţie la nivelul mucoasei tubului digestiv cu creşterea consecutivă a peristaltismului şi apariţia scaunelor diareice.

Ce este „răceala la stomac”?

Răceala la stomac este termenul popular pentru gastroenterită, afecţiune caracterizată printr-o inflamaţie a mucoasei stomacului şi intestinului subţire. Cauza cea mai frecventă o reprezintă virusurile (rotavirus, adenovirus, norovirus). Categoriile cele mai vulnerabile sunt reprezentate de copii, vârstnici, persoane cu multiple comorbidităţi.

De multe ori apelăm la ceaiuri pentru a trata diverse afecţiuni digestive. Ce ne face bine şi la ce trebuie să fim atenţi?

Uneori ne pot fi de ajutor, dar în cantităţă mici, între mese şi administrate periodic nu continuu. Chiar dacă par inofensive, în cantităţi mari sau pe termen lung pot agrava anumite afecţiuni deja existente (exemplu bolnavii cu boală renală cronică). Exemple de ceaiuri benefice pentru afecţiuni digestive: menta (diaree, balonare), chimen/anason (balonare), anghinare (ficat), rostopască (dispepsie), ghimbir (greaţă), cruşin (constipaţie, Atenţie, este un laxativ iritativ!), sunătoare/salcâm/gălbenele (stomac).

Harta abdominală a durerii: cauze în funcție de localizarea durerii

Care sunt semnele care ar trebui să ne trimită de urgenţă la doctor/spital?

Orice problemă de sănătate trebuie expusă unui medic, automedicaţia nu este indicată. În funcţie de severitatea tabloului clinic ne putem adresa fie medicului de familie, fie unui serviciu spitalicesc. Câteva semne ce nu trebuie ignorate sau temporizate sunt: durerea abdominală intensă sau, deşi nu este intensă, durează peste 24 de ore şi afectează calitatea vieţii; vărsături alimentare repetate; varsături cu sânge; scaune cu sânge roşu sau negru; febră/frison care nu cedează; semnele sindromului acut de deshidratare cu scăderea tensiunii arteriale; somnolenţă, letargie; semne de iritaţie meningeană.