-
Speranta Schmitzer, primul medic roman specializat in chirurgie oculoplastica, ne vorbeste despre tumorile pleoapelor, melanom si pete pigmentare, afectiuni deseori trecute cu vederea de pacienti, in ciuda gravitatii sau a gradului de dificultate al interventiei chirurgicale.
Doctor in medicina, Speranta Schmitzer este Sef de Lucrari la Universitatea de Medicina si Farmacie „Carol Davila” si sefa a departamentului de chirurgie estetica orbito-palpebrala din cadrul Spitalului Clinic de Urgente Oftalmologice Bucuresti. De asemenea, este si presedinta Societatii Romane de Chirurgie Oculoplastica. In ultimii ani a efectuat peste 19.500 de interventii cu un spectru deosebit de larg. In plus, a publicat peste 30 de lucrari stiintifice in diverse publicatii, la congrese si consfatuiri in tara si in strainatate. In 2009, a pus bazele Fundatiei Dr. Schmitzer, al carei scop principal este depistarea, tratarea si monitorizarea afectiunilor oftalmologice in mediul rural pentru persoanele defavorizate, cu acces limitat la servicii medicale oftalmologice.
-
Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena VizualMax. Suplimentul alimentar ajută la menţinerea sănătăţii ochilor şi la îmbunătăţirea vederii. Conţine acizi graşi Omega-3, vitaminele A, B2, C şi E şi un complex de minerale.
Farmacia Ta: De ce este atat de putin dezvoltata chirurgia oculoplastica in tara noastra?
Dr. Speranta Schmitzer: In primul rand, trebuie sa-ti placa. Chirurgia oculoplastica este la limita dintre oftalmologie, chirurgie plastica si reconstructiva. Se ocupa mai mult de partea anexelor ochiului, de pleoape, de cai lacrimale. In general, pacientii, cand zic „oftalmolog”, se gandesc la ochiul propriu-zis si, de obicei, la operatiile de cataracta. Acestea sunt foarte bine standardizate, aparatura este de cea mai inalta tehnologie, iar interventia se face in cinci minute daca totul decurge normal. Rezultatul functional este extraordinar si apare a doua zi dupa operatie. Pe cand in chirurgia oculoplastica, pe langa faptul ca operatia dureaza mai mult, uneori este nevoie de inca o interventie sau mai multe. Sigur, rezultatul final este foarte bun si te satisface si pe tine si pe pacient, dar nu apare imediat. Pe langa toate astea, necesita si o specializare in plus.
-
Pentru ca nu-i afecteaza direct vederea, pacientul amana vizita la medic?
Oarecum, da. Sunt afectiuni care intereseaza partea care protejeaza globul ocular, deci pleoapa superioara, pleoapa inferioara, anexele. Si care nu dor. Nicio tumora la nivelul pleoapelor nu doare. De aceea, sunt pacienti care, chiar daca se uita in oglinda si vad ca este o afectiune, zic „o sa treaca pentru ca nu doare”. Am avut un caz in care cancerul pur si simplu a erodat pleoapele (si pe cea de sus si pe cea de jos), iar globul ocular a fost expus. Cand am scos pansamentul, cristalinul era pe pansament. Boala debutase cu multi ani in urma, dar pentru ca nu-l duruse, nu a mers la doctor. Unora le e frica, altii spun ca o sa se vindece cu tratamentul recomandat de un prieten sau vecin
Partea estetica nu conteaza in aceste cazuri?
Le spun pacientilor: „aveti o familie, se uita la dumneavoastra, va uitati intr-o oglinda, nu va deranjeaza nimic?”. Nu stiu de ce nu ii deranjeaza, insa cand afla ca trebuie sa fie operati, intotdeauna intreaba cum o sa arate dupa. Dar inainte nu conta. E un paradox pe care, dupa atatia ani de lucru in domeniul asta, nu pot sa-l explic.
-
Cat de periculos este soarele pentru ochi?
Este la fel de periculos pentru ochi cum este pentru intreg organismul. Sigur ca avem nevoie de soare, dar avem nevoie de el pana la un punct. Expunerea prelungita la soare este nociva. Deoarece cantitatea de ultraviolete este mai mare in ultimii ani, se produc modificari la nivel celular ce permit dezvoltarea unor afectiuni, de la forme banale de tumori pana la afectiuni grave de tip cancer, melanom si care au rezultate sau efecte pe termen lung nu totdeauna fericite.
Melanomul ocular este o afectiune des intalnita?
Am facut un studiu de 10 ani si am constatat ca incidenta lui la nivelul ochiului si la nivelul anexelor − vorbim despre ochi si partea perioculara − este mai mare decat media din alte tari. La fel si incidenta pe leziunile pigmentare preexistente, adica nu orice pata pigmentara inseamna melanom. Pana acum a fost instituita ideea ca „noli me tangere”. Vezi o pata pigmentara, nu te atingi de ea pentru ca exista riscul sa se transforme. Nu! Vezi o pata pigmentara unde nu-si are rostul, mai bine o scoti pentru ca poate sa fie punctul de plecare, in timp, al unei forme maligne. Exista risc de transformare, se irita, se freaca cu hainele, cu mana, demachiatul, cu expunerea la soare etc.
-
Deci, indiferent de marime si stadiu, este mai bine sa o operam.
Ce rost are sa intervii pe o formatiune cand deja vezi semnele de transformare maligna? Tu le vezi la nivel macroscopic, la microscopul operator sau la bioscop. Dar la nivel celular, transformarile s-au produs. Si atunci e mai bine sa previi, pentru ca trebuie luata in calcul si reconstructia pe o pata pigmentara; ma refer la zona oculara, o zona foarte complexa, unde ai limita de excizie, nu ai suprafata tegumentului de pe corp. Orice bucatica pe care ai scos-o trebuie s-o refaci si sa faci in asa fel incat sa nu se observe ca a fost ceva. Ei, una e sa scoti o formatiune de 1-2 mm si alta e sa scoti o formatiune de 1 cm. Ganditi-va ca trebuie sa faci ochiul ala sa fie functional, pleoapa aia sa se miste, sa fie functionala si sa fie si estetica. Si atunci, daca iti apare o pata pigmentara la nivelul ochiului, o pata pe zona alba (sclera), prezinta-te la oftalmolog, nu la dermatolog, nu la chirurgul plastician.
-
Care sunt simptomele pe care o persoana nu ar trebui sa le ignore nicicum?
Aparitia unei formatiuni, cat de mici, nu trebuie ignorata. De obicei, pacientii se prezinta la doctor fie ca ii jeneaza ceva, fie ca le-a scazut acuitatea vizuala. Insa ar fi bine sa se prezinte la doctor si daca nu au ceva. Pentru ca, in cazul glaucomului cronic, care se manifesta dupa 45 de ani, nu doare nimic. „Nu am avut nimic, nu m-a durut si de aia nu am venit”, spune pacientul. Iar cand apare scaderea vederii, crede ca are nevoie de ochelari. Dar, de multe ori, glaucomul poate sa fie atat de avansat, ca duce la atrofiere de nerv optic si nici ochelarii nu-l mai ajuta cu nimic. Am avut cazuri la care am constatat atrofie totala la un ochi, iar la celalalt, atrofie de nerv optic partiala si tensiunea crescuta. Deci suntem depasiti de situatie. Noi vrem sa facem, dar nu mai putem rezolva mare lucru. Si e o mare problema.
Interviu
Dr. Speranta Schmitzer: „Nicio tumora la nivelul pleoapelor nu doare”
14 iunie 2024
Articole din aceeasi categorie
Simona Patruleasa: „Daca avem sanatate, razbim in toate”
Dr. Lucian Rusitoru: „In Romania, 70-80% dintre paciente sunt diagnosticate in cazuri avansate de cancer mamar”
Razvan Fodor: „Iubiti mult si faceti-va timp sa respirati aer curat!”
Tania Popa: „In sezonul rece, consum multa lamaie si vitamina C”
Irina Rimes: „Somn, hidratare şi stres cât mai puţin”
Lect. dr. Valentin Varlas: „Consumul ridicat de cofeină în timpul sarcinii crește riscul de greutate mică la naștere sau avort spontan”
Nicoleta Tupiță, nutriționist-dietetician: „Un sistem imunitar puternic este rezultatul obiceiurilor sănătoase adoptate de-a lungul vieții”
Amalia Enache: „Hrana sanatoasa si miscarea definesc stilul de viata sanatos”
Pepe: „In primul rand, un stil de viata sanatos trebuie sa contina sport”
