Dr. Raluca Cojocariu (Gheban): „Stilul de viaţă dezordonat, alcoolul şi stresul produc dezechilibrele sistemului imunitar“

Imunitatea şi, mai ales, modurile în care poţi stimula sistemul imunitar sunt subiecte de interes major în orice perioadă a anului. Apropierea sezonului rece sau pandemia de COVID-19 accentuează interesul. Despre imunitate am discutat cu Dr. Raluca Cojocariu (Gheban), medic primar alergologie şi imunologie, Policlinica REGINA MARIA Iaşi.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar Naturalis ImunoSuport ULTRA. Acesta contribuie la funcţionarea normală a sistemului imunitar, datorită combinaţiei de vitamina D, vitamina C şi zinc, care acţionează sinergic.

Sistemul imunitar este reprezentat de o reţea complexă de celule şi procese esenţiale pentru supravieţuire, pregătită să protejeze organismul de agenţi patogeni. Există o imunitate pe care o avem din naştere şi una pe care o dobândim pe măsură ce interacţionăm cu agenţii patogeni şi contaminanţii din mediu. Din acest motiv este bine să lăsăm copiii să se joace, să se murdărească şi să interacţioneze cu animalele de companie. De asemenea imunitatea copiilor este influenţată de modalitatea naşterii (pe cale naturală sau cezariană) şi de alăptare. Cele menţionate au rolul de a antrena constant sistemul imunitar astfel încât să devină tolerant la elementele fireşti din mediul extern şi să prevină apariţia unor reacţii de apărare excesive, nefondate.

Ce înseamna echilibrul imunitar şi cum influenţează stilul de viaţă mecanismele imunitare?

Echilibrul sistemului imunitar este menţinut prin cumpătare şi evitarea exceselor. Stilul de viaţă dezordonat, consumul de alcool şi mai ales stresul conduc la apariţia dezechilibrelor sistemului imunitar.

Având în vedere că suntem în plină pandemie, putem vorbi despre igienă excesivă în aceste condiţii?

Nu putem vorbi despre o ingienă excesivă în această perioadă, ci despre o igienă riguroasă.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena suplimentul alimentar ViroProtect Rapid, care conţine 9 ingrediente active, ce contribuie la menţinerea sănătăţii sistemului imunitar.

Există vreo legătura între sistemul imunitar şi stres?

Stresul este factorul de risc principal în declanşarea bolilor pentru că prin intermediul unor hormoni de stres reduce capacitatea sistemului imunitar de a apăra organismul de patogeni şi individul devine mai susceptibil la infecţii, alergii, afecţiuni digestive, autoimune, migrene.

Este echilibrul sistemului imunitar mai redus în sezonul rece?

Nu putem vorbi despre un dezechilibru al sistemului imunitar în perioada rece pentru că un număr de episoade de infecţii sezoniere în perioada friguroasă este normal.

Ce putem face pentru a susţine/întări sistemul imunitar?

O viaţă echilibrată şi armonioasă poate ajuta la funcţionarea optimă a sistemului imunitar. Odihna (cel puţin 7 ore se somn pe noapte), hidratarea (cu apă), dieta echilibrată (zahărul şi deficitul unor micronutrienţi pot contribui la scăderea capacităţii de apărare a sistemului imunitar - zinc, seleniu, fier, acid folic, vitaminele D, A, E, C, B6), evitarea fumatului, sport cu regularitate şi gândire pozitivă (minimizarea efectelor stresului).

Pentru că suntem în sezonul rece, pandemia COVID-19 se suprapune cu apariţia cazurilor de gripă sezonieră. Ce ar trebui să facem în această perioadă, pentru o sănătate optimă?

Somn odihnitor de cel puţin 7 ore pe noapte; evitarea fumatului; reducerea efectelor stresului cotidian; dieta echilibrată (compensarea lipsei legumelor şi fructelor proaspete prin administrarea de suplimente alimentare astfel încât să menţinem aportul de micronutrienţi, evitarea consumului de zahăr); practicarea sportului cu regularitate; saună de 2-3 ori pe săptămână; hidratarea organismului.

Care sunt grupurile de persoane mai vulnerabile din punct de vedere al sistemului imunitar?

Grupurile vulnerabile sunt copiii mici, gravidele şi vârstnicii.

Ce investigaţii putem face pentru a ne testa imunitatea?

Nu se efectuează analize de rutină (teste screening) pentru verificarea imunităţii. Dacă avem suspiciuni legate de imunitate ne adresăm medicului specialist care ne va face recomandările necesare.

Care sunt situaţiile în care imunitatea scade şi care ar putea fi eventualele complicaţii?

Imunitatea scade atunci când nu manageriem optim situaţiile conflictuale; stresul; când nu acordăm atenţie dietei şi hidratării organismului; când nu ne odihnim suficient, când suntem sedentari şi fumăm. Complicaţiile scăderii imunităţii se traduc prin apariţia bolilor infecţioase (pneumonii recurente, sinuzite recurente, otite recurente, afecţiuni infecţioase ale organelor interne, ale pielii); a afecţiunilor digestive (gastrite, sindromul intestinului iritabil); anemii; cancere.

Putem vorbi şi despre imunitatea exgerat de crescută/puternică?

Sistemul imunitar este pregătit să distingă între celulele proprii şi cele străine, externe însă există situaţii în care apar reacţii aberante de apărare, exagerate şi atunci discutăm despre apariţia afecţiunilor autoimune sau alergii. Dacă însă capacitatea de apărare este diminuată şi apar infecţii frecvente cu agenţi patogeni oportunişti discutăm despre imunodeficienţe.

Dacă avem un sistem imunitar puternic şi ne infectăm cu SARS-CoV-2, vom experimenta simptome mai uşoare?

Nu există o regulă în aceste sens, simptomatologia depinde şi de încărcătura virală.

Cum ne protejează vaccinurile împotriva bolilor şi de ce ar trebui să avem încredere in ele?

Vaccinurile induc un răspuns controlat de apărarare a organismului faţă de un anumit patogen inducând o memorie imunologică astfel încât la un contact ulterior cu acel agent sistemul imunitar va fi pregătit având deja anticorpii cu rol de protecţie secretaţi. Astfel la contactul cu agentul patogen pentru care ne-am vaccinat vom fi total asimptomatici sau vom dezvolta o formă mai uşoară a afecţiunii pe care o produce (se vor evita formele severe şi complicaţiile).

Pandemia COVID-19. Valuri, Variante și Vaccinuri

Se vorbeşte despre durata imunităţii oferite de vaccinul anti-COVID-19. Ce ştim până în acest moment?

Datele legate de acest aspect pe care le deţinem până în acest moment nu sunt complete, existând studii multiple în derulare. Răspunsul imunologic al fiecărui organism în parte este diferit, variază în funcţie de multe aspecte şi se finalizează sau nu prin sinteza de anticorpi cu rol protectiv. Estimările care se pot face se bazează pe răspunsul sistemului imunitar faţă de alte virusuri asemănătoare şi pe baza analizei nivelului de anticorpi neutralizanţi sintetizaţi în urma infectării sau a vaccinării, astfel încât în prezent se discută despre o durată variabilă a imunităţii, cu un interval cuprins între câteva luni pâna la caţiva ani.