-
Specializat in chirurgie toracica – un fel de „Formula 1” a chirurgiei, datorita complexitatii interventiilor si a ritmului in care se desfasoara lucrurile – dr. Florin Chirculescu este de parere ca una dintre conditiile esentiale de reusita ale unei proceduri este comunicarea cu pacientul si cu apartinatorii.
Dr. Florin Chirculescu este seful sectiei de chirurgie toracica a Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti. Iar pe langa activitatea medicala are si una artistica. Sub pseudonim sau nu, Florin Chirculescu a scris mai multe carti. La inceput literatura SF, dupa care, usor-usor, a trecut granita catre o literatura mai „realista”. Cel mai nou roman, „Greva pacatosilor”, a fost lansat de curand. In plus fata de acestea, gaseste timp si pentru a se ocupa de problemele sistemului medical, fiind liderul Federatiei Sindicatelor Medicilor „Dr. Ioan Cantacuzino”.
-
Farmacia Ta: De ce ati ales chirurgia toracica?
Dr. Florin Chirculescu: Era una dintre putinele specialitati chirurgicale mari in care nu lucrasem. In plus, citind partea de teorie pentru examenul de secundariat, cum se numea pe atunci, am dat peste niste formulari ciudate, care implicau un travaliu chirurgical deosebit. Daca vreti, a fost o problema de curiozitate, mi se parea ca este o chirurgie extrem de spectaculoasa, iar dupa ce am intrat in specialitate am vazut ca, intr-adevar, asa stau lucrurile.
V-ati gandit vreodata sa lasati urgentele pentru un spital „normal”?
Nu, nu m-ar tenta deloc. Cele doua cariere nu se intrepatrund, iar chirurgia toracica este foarte provocanta. Mi-ar fi greu sa fac o specialitate mai simpla, ar fi ca si cum as fi decazut din pozitia de pilot de Formula 1 in sef de atelaj pe o caruta trasa de boi.
-
Pentru cei mai multi, chirurgie toracica = chirurgia plamanilor. Ce alte interventii efectuati?
Oh, sunt nenumarate alte patologii care fac obiectul chirurgiei toracice. Vorbim despre tumori mediastinale, de tumori de perete toracic, de patologie pleurala, de traumatisme, de chirurgia esofagului, a pericardului... Practic, chirurgul toracic trebuie sa se adreseze tuturor organelor din cavitatea toracica, mai putin cordul si vasele mari.
Ce este pneumotoraxul si cum apare el?
Pneumotoraxul este o acumulare de aer in cavitatea toracica. Recunoaste foarte multe cauze, cele mai frecvente semnaland, insa, o limita a cunoasterii noastre – ma refer la pneumotoraxul spontan. Norocul e ca, indiferent de cauza, tratamentul chirurgical al pneumotoraxului spontan e foarte bine „protocolizat”. De regula, e o patologie corectabila – sunt foarte rare cazurile in care un pneumotorax merge prost, iar acestea sunt, din pacate, acele cazuri in care cauza e o maladie grava a pulmonului. Cu alte cuvinte, in atari situatii, pneumotoraxul este doar „varful de aisberg” al unei afectiuni pulmonare complicate.
-
Ce este emfizemul pulmonar si cand este nevoie de tratament chirurgical?
Emfizemul pulmonar e o maladie complexa care, simplificand foarte mult, este cauzata de o „rarefiere” a tesutului pulmonar. Aceasta „rarefiere” tisulara conduce la insuficienta respiratorie care, netratata, poate determina cord pulmonar cronic, adica o afectare cardiaca. Exista anumite forme de emfizem pulmonar care pot fi tratate si chirurgical, prin asa-zisele interventii de „reductie volumica”. Scopul acestora este de a rezeca zonele de emfizem bulos care, atat prin prezenta lor per se, cat si prin efectul pe care il exercita asupra parenchimului pulmonar inconjurator, perturba schimburile de gaze la nivel pulmonar.
Atentie, insa: nu toate formele de emfizem beneficiaza de chirurgie, iar indicatia operatorie se stabileste doar dupa investigatii tintite – spirometrie, TLCO, scintigrama pulmonara de perfuzie, la care adaugam examenul CT toracic, unde vom urmari indicii de „aglomerare”, de „torsiune” bronsica etc. O indicatie chirurgicala serioasa in emfizem se pune numai dupa investigatiile de mai sus.
-
Cat de grea este recuperarea dupa o interventie de chirurgie toracica?
De regula, interventiile chirurgicale toracice nu iti „dau functie respiratorie” (revarsatele pleurale sunt exceptia), ci iti „rapesc functia”, prin doua mecanisme fundamentale: disparitia unui spatiu de hematoza, prin rezectia unui teritoriu pulmonar, si diminuarea excursiilor toracice, consecutive durerii postoperatorii, care interfereaza cu o ventilatie corespunzatoare.
Cu alte cuvinte, tocmai organul cel mai des operat in chirurgia toracica, adica plamanul, este expus disfunctiei. Acest lucru ne explica de ce pacientul chirurgical toracic poate dezvolta complicatii de tot felul in perioada postoperatorie. Acestea trebuie recunoscute rapid si sanctionate prin tratament specific, cum ar fi bronhoscopia in contextul acumularii de secretii endobronsice, tratamentul insuficientei cardiace, al celei renale etc. In context, controlul durerii este capital in postoperator, pentru ca o durere scazuta sau absenta permite o buna ventilare pulmonara.
-
Dupa o interventie chirurgicala, pacientii spun ca raman cu dureri la schimbarea vremii. Specialistii sunt impartiti. Ce parere aveti?
Aceste dureri exista, iar in chirurgia toracica poarta un nume: sindromul post-toracotomie. Explicatia e destul de simpla – orice incizie trebuie sa se „repare”, iar „reparatia” se face, de multe ori, prin procese de fibroza care, in cazul toracotomiilor, pot afecta nervii intercostali, precum si ramuri din acestia. Ca sa vorbim despre fibroza pe intelesul tuturor, imaginati-va ca scoatem izolatia de pe un fir de curent electric, acest fir fiind nervul intercostal, in cazul nostru. Acest fir va face un „scurtcircuit” exprimat prin durere.
Investigatii medicale in cancerul pulmonar
-
Care sunt semnele pe care nu ar trebui sa le ignoram nicicum?
Eu cred ca nu trebuie sa asteptam niciun fel de semne, cred ca trebuie sa ne facem consultatii periodice, cu atat mai mult cu cat maladiile pulmonare au prostul obicei de a evolua mult timp fara simptomatologie. Cand pacientul cu cancer pulmonar are primul simptom care il duce la medic, va beneficia de chirurgie (singurul tratament serios al aceste maladii) doar in 25% dintre cazuri. Restul va fi ajuns la medic prea tarziu.
Un sfat (sau mai multe) pentru cititorii nostri.
Sa nu fumeze. Sa faca sport. Sa faca si mai mult sport!
Medici
Dr. Florin Chirculescu: „Doar un sfert dintre pacientii cu cancer pulmonar pot fi operati. Restul ajunge prea tarziu”
15 noiembrie 2020
Articole din aceeasi categorie
Dr. Arleziana Florescu: „Mulţi pacienţi pun pe primul plan teama majoră de anestezie, nu de operaţie!”
Dr. Raducu Stanciulescu: „Rinita alergica netratata poate agrava simptomele astmului bronsic”
Dr. Mariana Grigore: „Temperaturile crescute au efect negativ pentru varice şi vara simptomele se acutizează”
Dr. Toni Feodor: „Varicele sunt o problemă care nu se rezolvă de la sine, dar care poate evolua spre alte complicații”
Dr. Teodora Truşcă: „Cel mai frecvent se adresează medicului de familie seniorii”
Lect. dr. Valentin Varlas: „Consumul ridicat de cofeină în timpul sarcinii crește riscul de greutate mică la naștere sau avort spontan”
Dr. Cristian Bordea: „Depistarea precoce chiar face diferenta”
Eva Pavel, consilier medical: „Am fost in locul lor, recunosc disperarea din voce si le vad lacrimile din ochi”
Prof. univ. dr. Christoph Zielinski: „Imunoterapia ajuta sistemul imunitar sa se activeze pentru a distruge celulele tumorale”
S-ar putea sa-ti placa si...
