Dr. Elena Andreea Bucur: Primul pas pentru diagnosticarea alergiilor respiratorii este reprezentat de testarea cutanată alergologică prick

Odată cu înflorirea plantelor şi eliberarea în aer a unor cantităţi mari de polen, în cazul pacienţilor deja sensibilizaţi pot să apară simptome de rinită alergică, conjunctivită alergică şi chiar crize de astm alergic. Problemele cauzate de polenul încep primăvara şi durează până toamna, când dispare ambrozia (sfârşitul lui octombrie). Alergia produce disconfort şi afectează calitatea vieţii.

Cu mult înainte de actuala pandemie, în încercarea de a limita pătrunderea grăuncioarelor de polen la nivelul căilor respiratorii, persoanele cu alergii purtau măşti cu filtru câteva luni pe an. Utilizarea acestora se recomandă în exterior, în zilele în care concentraţia de polen este crescută (soare, aer uscat, vânt puternic). Am despicat firul alergiilor în patru alături de doamna doctor Andreea Elena Bucur, medic specialist alergologie şi imunologie, REGINA MARIA, şi vă împărtăşim informaţiile interesante pe care le-am aflat.

Rezervă online şi ridică din cea mai apropiată farmacie Catena picăturile oculare Oftapic Allergy, care au acţiune calmantă şi reconfortantă pentru ochi roşii şi iritaţi, cu efect calmant în cazul alergiile oculare.

Pot fi prevenite alergiile?

Alergiile la polen sunt cauzate de expunerea prelungită la cantităţile mari din aer. Aşadar, principala metodă de prevenţie este reducerea expunerii din mediul înconjurător. Aceasta se poate realiza destul de greu având în vedere că, tocmai din cauza poluării, cantitatea de polen produsă de plante creşte de la an la an, iar din cauza aglomerărilor urbane depunerea grăuncioarelor de polen este amplificată. Se ating astfel concentraţii tot mai crescute de polen în aer, crescând totodată şi riscul de apariţie a alergiilor.

Cum le ţinem sub control?

În primul rând există un tratament medicamentos care se adresează simptomelor bolilor alergice produse de polen. Acesta include antihistamince orale sau intranazale/intraoculare, precum şi spray-uri nazale antiinflamatoare, iar tratamentul trebuie repetat anual în perioada specifică alergiilor.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la medic?

Rinita alergică se manifestă prin strănut, secreţii apoase sau nas înfundat, mâncărime la nivelul nasului, în cerul gurii sau în urechi. Deseori pot fi afectaţi şi ochii - înroşire, mâncărime şi lăcrimare abundentă. Grăuncioarele de polen de dimensiuni mai mici pot ajunge şi în plămâni, cauzând crize de sufocare, tuse puternică şi respiraţie şuierătoare. Simptomele apar într-o anumită perioada a anului şi se pot repeta, necesitând o evaluare medicală dacă ajung să afecteze calitatea vieţii.

Alergiile şi astmul: cum influenţează somnul

Ce complicaţii pot cauza alergiile?

Rinita alergică se poate complica evoluând spre sinuzita acută sau cronică. În plus, este asociată cu un risc crescut de apariţie a otitei medii şi poate cauza tulburări ale somnului, cu afectarea stilului de viaţă, dificultăţi de concentrare. Respiraţia prelungită pe gură din cauza nasului înfundat poate cauza probleme dentare şi anomalii ale plafonului cavităţii orale. Astmul netratat poate cauza oboseală, tulburări de somn şi chiar insuficienţă respiratorie sau deces.

Care sunt factorii ce pot agrava o alergie?

Pe lângă expunerea la cantităţi crescute de polen - care este un factor agravant evident - pacienţii cu alergii respiratorii trebuie să evite iritanţii precum fumul de ţigară, mirosurile puternice, expunerea la substanţele dezinfectante, la aerul condiţionat şi la substanţele poluante.

Cum se diagnostichează alergiile? Cum descoperim care este alergenul vinovat?

Primul pas pentru diagnosticarea alergiilor respiratorii este reprezentat de testarea cutanată alergologică prick, procedură rapidă şi uşor accesibilă. Aceasta constă în aplicarea pe piele a unor picături care conţin chiar extracte din polenurile suspectate, urmată de realizarea unei zgârieturi cu o lanţetă specială, cu vârf de 1 mm. Un test pozitiv determină înroşire, umflături şi mâncărime la nivelul zonei de pătrundere a alergenului în piele. Ulterior testele cutanate pot fi completate de investigaţii din sânge, care implică tehnici de laborator complexe, mergând până la nivel molecular.

Cum diferenţiem o alergie de o viroză respiratorie sau altă afecţiune cu simptome asemănătoare?

Deseori, mai ales la debut, o răceală comună se poate manifesta precum o reacție alergică, cu strănut, secreții nazale apoase, ochi înroșiți și lăcrimare abundentă. În cazul unei viroze apar însă și alte simptome precum oboseală, febră, dureri de cap, dureri osoase și musculare, iar secrețiile nazale devin galben-verzui. Absența mirosului apare foarte rar la pacienții cu rinită alergică, în general în formele severe, după mai mulți ani de evoluție.

În cazul alergiilor se poate vorbi despre automedicaţie şi, evident, consecinţele acesteia?

Deseori pacienții cu simptome ușoare de rinită alergică nu ajung la medic și preferă automedicația cu preparate naturiste. În ceea ce priveşte pacienții alergici la polen, o problemă importantă este utilizarea suplimentelor alimentare cu produse apicole (propolis, polen, lăptișor de matcă) a căror administrare poate determina reacții alergice importante, cu edem și sufocare.

Ce rol joacă alimentaţia şi stilul de viaţă în gestionarea alergiilor?

În cazul pacienţilor alergici se recomandă o alimentaţie echilibrată, bogată în legume şi fructe proaspete, fără produse de tip fast-food, cu conservanţi sau arome sintetice. Obezitatea reprezintă un factor de risc pentru apariţia astmului şi de aceea controlul greutăţii este deosebit de important. În ceea ce priveşte stilul de viaţă se recomandă evitarea fumatului, care este un factor agravant important atât pentru astm cât şi pentru rinita alergică.

Când vorbim de alergii încrucişate? Din ce cauză apar aceste tipuri de alergii?

Reacţiile alergice încrucişate apar la anumiţi pacienţi sensibilizaţi la polenuri, atunci când consumă anumite fructe, legume sau condimente. În general sunt reacţii care apar la nivelul cavităţii bucale, la contactul cu alimentul respectiv crud, nepreparat termic. Cauza acestor reacţii este reprezentată de existenţa unor elemente alergenice comune între polenuri şi legume, fructe sau condimente.

Alergii sezoniere? Atenţie la ce mâncaţi

Ce presupune desensibilizarea?

După mai mulţi ani de evoluţie, simptomele pacienţilor alergici la polenuri se pot agrava şi pot să nu mai răspundă la tratamentul simptomatic. Atunci este indicată evaluarea alergologică detaliată în vederea iniţierii tratamentului de desensibilizare (imunoterapia alergenică). Aceasta constă în administrarea în cantitate progresiv crescută chiar a polenului implicat, în scopul atingerii toleranţei imunologice. Este un tratament de durată (minimum 3 ani), dar efectul desensibilizării poate persista mai mulţi ani după întreruperea acesteia.