Dr. Bogdan Socea: „Pacientul are dreptul şi la o a doua opinie”

Afecţiunile din sfera digestivă sunt din ce în ce mai des întâlnite la pacienţii români, iar stilul de viaţă modern se numără printre factorii de risc deloc de neglijat. Atunci când nu sunt diagnosticate şi tratate la timp pot apărea complicaţii, iar hemoragiile digestive pun viaţa în pericol.

Am stat de vorbă cu dr. Bogdan Socea, medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”, Bucureşti, şi şef lucrări UMF „Carol Davila” şi am aflat care sunt patologiile pe care le operează cel mai des, cât de importantă este nutriţia pacientului atât pre-, cât şi postoperator, cât de des ar trebui să mergem la medic pentru investigaţii de specialitate, dar şi cât de importantă este comunicarea între chirurg şi pacient.

Farmacia Ta: Care sunt primii paşi în diagnosticarea afecţiunilor digestive?

Dr. Bogdan Socea: Primii paşi fireşti ar fi prezentarea încă de la primele simptome la medicul de familie, apoi, după caz, la medicul specialist gastroenterolog şi/sau chirurg unde, prin investigaţii de specialitate, să fie stabilit diagnosticul. Din păcate, uneori sunt sărite unele etape, fie dintr-o gestionare/organizare defectuoasă, fie din cauza faptului că afecţiunea devine gravă sau acută şi pacientul se prezintă direct la camera de gardă a unui spital.

Care sunt patologiile digestive pe care le operaţi cel mai des?

Profilul secţiei în care lucrez este comun secţiilor de chirurgie abdominală (digestivă), cu particularităţile date de specificul de urgenţă al spitalului. Astfel, cele mai frecvente intervenţii sunt reprezentate de cele clasice şi laparoscopice pentru patologia biliară, defecte de perete abdominal (hernii), diverse tumori (colonice, gastrice, pancreatice), hernii hiatale, patologia apendiculară sau alte urgenţe: perforaţii digestive (ulcer perforat), ocluzii intestinale.

Se vorbeşte foarte mult despre nevoia programelor de screening, mai ales în cazul cancerelor digestive. Ce ar trebui făcut în acest sens?

În condiţiile în care într-o regiune geografică se constată că incidenţa unui anumit tip de cancer este mare, trebuie gândite metode de screening care, prin investigaţii cât mai simple şi mai puţin invazive, să ducă la o depistare precoce, în stadii vindecabile, a afecţiunii. Programele de screening au nevoie de o finanţare adecvată, trebuie răspândite pe o scară cât mai largă a populaţiei aflate la risc, care trebuie informată asupra utilităţii investigaţiei.

Care sunt principalii factori de risc în ceea ce priveşte apariţia acestor tipuri de cancer?

Determinismul în apariţia cancerelor digestive este complex. Există factori familiali şi genetici, care pot fi mai puţin influenţaţi de noi. A doua mare categorie la care putem interveni este reprezentată de factorii de mediu (poluarea, radioactivitatea), alimentaţia şi anumite obiceiuri (fumatul, consumul de alcool).

Ştim că sunteţi pasionat şi de domeniul nutriţiei, fiind co-autor al cărţii „Ghid de nutriţie – de la prevenţie la tratament”. Cât de importantă este alimentaţia unui pacient atât pre- cât şi postoperator?

La pacienţii chirurgicali, malnutriţia (dereglarea statusului nutriţional) creşte mult riscurile anestezico-chirurgicale. Din aceste motive, trebuie acordată o atenţie deosebită nutriţiei din perioada preoperatorie şi statusului nutriţional adecvat pentru a obţine rezultatele chirurgicale optime. În perioada postoperatorie aportul adecvat de nutrienţi asigură o bună vindecare şi consolidează rezultatele operatorii.

Un alt aspect foarte important este legat şi de pregătirea personalului medical din spitale în acest sens. Cât de mult interes există?

Interes există, dar din păcate la capitolul pregătire nu stăm aşa de bine, fiind în formare. Spitalele publice nu au nutriţionişti angajaţi, astfel încât restul personalului trebuie să suplinească aceste aspecte. Din acest motiv cartea este şi un manifest care atrage atenţia asupra unei probleme importante, dar mult timp neglijată.

Povestiţi-ne despre explorarea imagistică în urgenţă. Care este aportul ei în cazurile ameninţătoare de viaţă?

În situaţii de urgenţă grad 0, ameninţătoare de viaţă (hemoragii importante), explorările imagistice nu trebuie să prelungească timpul de examinare şi să întârzie manevrele salvatoare sau intervenţia chirurgicală urgentă. În astfel de situaţii, o ecografie FAST la patul bolnavului poate fi salutară. Ne ocupăm de o bună perioadă, prin cursuri organizate în spital sau la diferite congrese, să instruim medicii (toate specialităţile) pentru a putea efectua această investigaţie relativ simplă. În celelalte situaţii, investigaţiile imagistice moderne şi complexe ne ajută în conturarea diagnosticului.

Ce probleme de sănătate indică hemoragiile digestive?

Hemoragiile digestive, prin volumul sângerării, pot deveni ameninţătoare de viaţă şi pot necesita uneori intervenţie de urgenţă. Cauzele lor sunt multiple, cele mai multe fiind declanşate de boala de tip ulceros (hipersecreţie gastrică). O altă mare categorie etiologică este reprezentată de tumorile digestive hemoragice, cu prognostic rezervat.