Anomalie a colonului care consta din prezenta unor diverticuli in peretele acestuia, mucoasa colica realizand o mica hernie trecand prin patura musculara. Aceasta tine cu siguranta de alimentatie. In fapt, necunoscuta practic in cadrul populatiilor a caror alimentatie este bogata in fibre alimentare, anomalia este foarte frecventa in tarile industrializate obisnuite cu un regim sarac in substante de balast.
Simptome si evolutie – Diverticulii, in numar variabil, au marimea unui sambure de cireasa. Majoritatea diverticulozelor nu prezinta simptome si nici complicatii. Diagnosticul lor se pune pe baza unui examen clinic, unuia radiologic si a colposcopiei. Sigmoidita diverticulara sau diverticulita este cea mai frecventa; ea se traduce printr-o durere vie in stanga abdomenului. cu tulburari de tranzit si febra, si cedeaza cel mai des la tratamentul cu antibiotice, dar poate, de asemenea, sa antreneze o peritonita prin perforatie, o ocluzie, un abces sau o pseudotumora inflamatorie. Fistulizarea (formarea unui canal infectios) in vezica este posibila. Mai rar, diverticulii pot da nastere la hemoragii. In schimb, diverticuloza nu predispune la cancerul de colon.
Tratament – Acesta face apel la un regim bogat in fibre. Medicamentele sunt putin utilizate, in afara cazurilor de diverticulita unde se impune antibioterapia. Repetarea crizelor de diverticulita, abcesele, pseudotumorile si fistulele impun un tratament chirurgical: acesta consta in rezectia (ablatia segmentului afectat si punerea cap la cap a partilor ramase) sigmoidului. Efectuata in perioada de infectie, operatia comporta, in general, doi timpi: colostomia cu stabilirea unui anus artificial temporar, apoi punerea cap la cap a segmentelor de colon, dupa tratamentul cu antibiotice. In absenta infectiei, operatia se face intr-un singur timp, cu restabilirea imediata a continuitatii colice.
