Dificultate de a urina. O disurie este provocata de existenta unui obstacol la evacuarea urinei, ceea ce poate antrena o golire incompleta, cu ramasite vezicale dupa mictiune. Adenomul de prostata, scleroza colului vezical, ingustarea uretrei, hipertonia sfincterului striat sunt cauzele obstructive cel mai frecvent intalnite ale disuriei.
O disurie se manifesta prin mictiuni lente, penibile, in mai multi timpi, cu necesitatea de a forta pentru evacuarea vezicii. Tratamentul unei disurii este cel al bolii cauzale. O dilatare a vezicii, apoi a aparatului urinar superior pot aparea treptat in absenta tratamentului, cu riscul de a avea rasunet asupra functiei renale.
