În vremurile distanţării sociale, condiţia medicală a celor care suferă de depresie este semnificativ amplificată. Acum, când apropierea fizică şi socială sunt un lux, depresia este o suferinţă a cărei exprimare rămâne din ce în ce mai puţin auzită, aproape surdă. Ce este de făcut?
Recomandările şi măsurile de distanţare fizică şi, implicit, socială, necesare încetinirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, au ca efect diminuarea interacţiunilor şi diluarea unor obiceiuri sociale care aveau în centrul lor relaţionarea şi şansa la o stare mai bună. Adiţional, autoizolarea, frica de infectare, precauţiile şi măsurile de siguranţă sanitară au creat, pe lângă distanţarea fizică, şi una psihologică, în care tristeţea, melancolia, singurătatea, sentimentul de inutilitate au căpătat valenţe noi.
Depresia pictează în culori sumbre
Ceea ce se întâmplă cel mai des într-o depresie poate fi descris schematic prin câteva caracteristici distincte: stare persistentă de tristeţe profundă; lipsa interesului în general şi a plăcerii (ahedonie); sentiment apăsător de a fi lipsit de speranţă; îngrijorare fără un motiv întemeiat; retragere socială. Tabloul poate fi întregit cu stări de iritabilitate; ideaţie negativă; sentimente ample de vinovăţie şi inutilitate; capacitate scăzută de concentrare; lipsa energiei; a motivaţiei şi intoleranţă la frustrare. Depresia afectează somnul prin hipersomnie sau insomnie, perturbarea apetitul alimentar prin creşterea sau scăderea lui. Adesea, mai pot fi întâlnite stări de oboseală fizică şi psihică. În cazuri de depresie severă pot apărea idei suicidare sau chiar tentative de suicid. Un astfel de tablou, coroborat cu un întreg context de distanţare fizică şi socială, afectează semnificativ relaţiile cele mai importante – cu cei din familie, prietenii sau în plan profesional.
Ce este de făcut pentru a „împăca“ distanţarea socială şi depresia
Până la un punct, mai ales în formele incipiente sau în formele uşoare de depresie, unele decizii pot fi ameliorative şi pot contribui la gestionarea dispoziţiilor afective depresive, cum ar fi:
1. Cultivaţi relaţiile sănătoase
Dacă locuiţi cu membrii familiei, ori de câte ori este posibil, lasăţi-vă antrenaţi în interacţiuni care duc la îmbogăţirea relaţiilor de familie. Pot fi activităţi simple sau mai complexe, dar care au ca beneficiu sentimentul atât de securizant de a aparţine şi de a fi împreună. Dacă locuiţi singur, variantele substitut din mediul online, chiar dacă sunt la distanţă, au ca principal beneficiu apropierea socială – atât de necesară. Orice ar fi, izolarea şi însingurarea sunt ultima opţiune.
Cum puteţi ajuta un prieten depresiv
2. Cultivaţi activităţi şi obiceiuri sănătoase
Implicaţi-vă în orice fel de activitate care vă aduce mulţumire. Sunt activităţi rutiniere mai vechi sau mai noi care pot fi cultivate şi care, prin implicare şi utilitate sau plăcere, pot trezi stări de satisfacţie personală. De la lecturi, dedicarea sau cultivarea unor hobby-uri noi până la activităţi în aer liber – plimbări lungi, drumeţii sau activităţi sportive posibile în circumstanţele date şi cu măsurile necesare de siguranţă sanitară. Orice activitate fizică acasă (exerciţii fizice, gimnastică) sau în aer liber reprezintă un beneficiu asupra stării de bine. Activităţile fizice ridică nivelul endorfinelor – substanţe din chimia creierului, care sunt responsabile cu fericirea.
3. Atitudine pozitivă
Deşiideaţia negativă şi elaborarea unor scenarii pesimiste sunt o realitate în dispoziţiile depresive, totuşi este bine de avut în vedere şi perspectiva mai optimistă că această perioadă este una determinată. Mai devreme sau mai târziu, ea va fi depăşită.
4. Solicitaţi ajutor specializat
Dacă stările persistă, nu ezitaţi să solicitaţi ajutor specializat din partea unui psiholog, psihoterapeut sau psihiatru. Împreună puteţi elabora care sunt evenimentele curente sau motivele conştiente şi inconştiente care au dus la o astfel de situaţie. În prezent, tehnologia este suficient de accesibilă încât să faciliteze sesiuni de consiliere, psihoterapie sau telemedicină cu succes.
