Știați că aproximativ 91% dintre femei se confruntă, la un moment dat în viață, cu dismenoree? Și că aproximativ 20% dintre doamne și domnișoare sunt diagnosticate cu sindromul ovarelor polichistice (SOP)? Cercetătorii sugerează că cele două afecțiuni ar putea semnala inclusiv anumite boli care nu au nicio legatură cu sistemul reproductiv. Pe baza unor studii preliminare, a fost prezentată recent, la American Heart Association Scientific Sessions 2023, ipoteza că SOP și dismenoreea ar putea crește riscul afecțiunilor cardioavsculare.
Pentru unele femei, menstruația vine la pachet cu cel mult un mic disconfort lunar, însă pentru altele, apar probleme serioase de sănătate care perturbă calitatea vieții.
Intensitatea durerii menstruale poate afecta activitățile zilnice
Cea mai frecventă afecțiune a aparatului genital feminin este dismenoreea, adică durerea menstruală. Dintr-un studiu publicat, în 2014, în Epidemiologic Reviews, rezultă că aproximativ 91% dintre femei se confruntă cu această problemă. Gradele de intensitate ale dismenoreei pot varia de la disconfort ușor până la durere severă și chiar afecta activitățile zilnice a 2-29% dintre paciente!
Sindromul ovarelor polichistice afectează 20% dintre femei
O altă afecțiune comună a femeilor de vârstă reproductivă este sindromul ovarelor polichistice (SOP), în care, pe ovare, cresc punguțe pline de lichid. Prevalența boli nu este foarte clară, deoarece are un spectru mare de simptome, însă experții consideră că afectează între 4% și 21% dintre femei.
Dismenoreea și bolile de inimă
Două studii preliminare, prezentate la American Heart Association Scientific Sessions 2023, ridică noi semnale de alarmă asupra dismenoreei și SOP. Potrivit oamenilor de știință, existența celor două afecțiuni ar putea crește riscul de boli cardiovasculare.
În primul studiu, cercetătorii au urmărit dacă există vreo legătură între dismenoree și boala arteriala coronariana (cardiopatia ischemică), o afecțiune în care arterele ce transportă sânge către inimă se îngustează, reducând astfel cantitatea de oxigen care ajunge la mușchiul inimii. În demersul lor, cercetătorii au folosit informații preluate din dosare medicale electronice pentru a evalua peste 55.000 de femei, cu vârsta sub 50 de ani. Dintre acestea, aproximativ 30.000 aveau dismenoree.
În urma analizei statistice, specialiștii au descoperit că dismenoreea ar putea fi un factor de risc pentru cardiopatia ischemică precoce, în special pentru angina pectorală, și cardiopatia ischemică cronică.
Principalele concluzii ale experților au fost că pacientele cu dismenoree prezintă:
- probabilitate de două ori mai mare decât femeile care nu au dureri menstruale de a resimți disconfort în piept;
- probabilitate de trei ori mai mare de a dezvolta angină pectorală;
- probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta cardiopatia ischemică cronică sau pe termen lung.
Aceste descoperiri le oferă ginecologilor oportunitatea de a contribui la depistarea și coordonarea măsurilor primare de prevenție a afecțiunilor care se află dincolo de sănătatea repreductivă.
Studiul fiind transversal, cercetătorii nu pot spune cu certitudine care este cronologia când vine vorba despre dismenoree și boli cardiovasculare.
Sindromul ovarelor polichistice, hipertensiunea și riscul cardiovascular
În cel de-al doilea studiu, cercetătorii au analizat informații din perioada 2012 – 2018, din dosarele medicale a 170.000 de adolescente. În cazul fiecărei fete, cercetătorii au urmărit valorile pentru tensiunea arterială, înălțimea și greutatea, măsurate la o vizită inițială, în absența problemelor de sănătate, și orice diagnostic de SOP stabilit în timpul următoarelor vizite din anul respectiv.
S-a remarcat că 66% dintre fete aveau o greutate normală, aproximativ 19% dintre ele erau supraponderale, iar peste 15% aveau obezitate. Din totalul pacientelor, 1.140 au fost diagnosticate cu POS.
La vizita inițială, în absența oricărei probleme de sănătate, 75% dintre fete aveau tensiune arterială normală, adică în jurul valorii de 120/80 mm Hg, 17.5% aveau tensiune arterială crescută (121-129/80 mm Hg), 6% aveau hipertensiune arterială în stadiul 1 (130-139/80-89 mm Hg), iar mai puțin de 1% aveau tensiune arterială mai mare de 140/90 mm Hg.
S-a mai constatat că 18.6% dintre pacientele cu POS aveau hipertensiune arterială, comparativ cu 6.9% care nu aveau acest diagnostic.
După o centralizare în funcție de vârstă, rasă/etnie și indice de masă corporală (IMC), specialiștii au descoperit că fetele dioagnosticate cu POS sunt cu 30% mai predispuse la hipertensiune arterială decât cele care nu au această problemă de sănătate.
Până în prezent, cerecetările privind sănătatea inimii doamnelor și domnișoarelor au gravitat în jurul femeilor în vârstă. Studiul de față este deosebit de important deoarece permite identificarea posibilelor complicații cardiometabolice ale pacientelor cu POS. Astfel, sunt încurajate monitorizarea de rutină a tensiunii arteriale și modificarea stilului de viață la adolescentele cu risc de boli cardiovasculare.
