Colectie de puroi localizata in tesuturile care invelesc radacina dentara.
Cauze – Un abces al dintelui rezulta dintr-o infectie a pulpei. Odata distrusa pulpa, infectia afecteaza osul maxilarului. Aceasta infectie poate rezulta dintr-o fractura a dintelui, dintr-o paradontopatie (boala a gingiilor) sau, de cele mai multe ori, dintr-o carie dentara.
Simptome si semne – Un abces dentar se semnaleaza printr -o inrosire si o umflare a gingiei. O durere zvacni toare deranjeaza puternic masticatia. Cefalee, febra si oboseala generala insotesc adesea evolutia abcesului. Daca drenarea lui se face spontan (ruperea peretelui abcesului), se scurge un puroi verzui si fetid, iar durerea se estompeaza in general. In acest caz, abcesul sfarseste prin formarea unui granulom (ingramadire celulara inflamatorie) sau a unui chist.
Tratament – Progresul endodontiei (studiul tesuturilor pulporadiculare ale dintelui, al patologiei lor si al tratamentelor legate de aceasta) favorizeaza astazi conservarea dintelui. O simpla incizie cu bisturiul permite drenarea puroiului daca lucrul acesta n-a avut loc in mod natural. Ea este urmata de un tratament endodontic (curatarea canalelor infectate si apoi umplerea cavitatii cu o pasta de obturatie), completat cu punerea unei coroane. In cazul in care incizia este imposbila (tumefiere fara formarea puroiului), sunt prescrise antibiotice pe cale orala.
