Într-un studiu publicat recent JAMA Network Open, cercetătorii au descoperit că femeile care au adoptat o dietă în stil mediteranean au avut o rată cu 30% mai mică a incidenţei diabetului de tip 2 comparativ cu femeile care urmau o altfel de dietă. Dieta mediteraneeană este bogată în grăsimi sănătoase, fructe şi legume.
Pe lângă descoperirea riscului scăzut de diabet, cercetătorii au reuşit să înţeleagă mai bine motivele potenţiale ale acestor beneficii. Potrivit autorilor studiului, cea mai mare contribuţie a venit de la biomarkerii de rezistenţă la insulină, urmat de cei pentru obezitate sau indicele de masă corporală (IMC), inflamaţie şi măsurătorile HDL (lipoproteine cu densitate înaltă sau colesterol „bun”). Multe persoane tind să subestimeze impactul dietei asupra riscurilor lor pentru sănătate. Dar concluzia studiului poate fi interpretată şi ca: alimentaţia de acum contează pentru sănătatea noastră viitoare, chiar şi peste 25 de ani.
Dieta mediteraneeană, beneficii dovedite pentru îmbunătăţirea sănătăţii metabolice
Persoanele care urmează dieta mediteraneeană tind să gătească cu ulei de măsline, care este o grăsime sănătoasă pentru inimă, şi mănâncă multe fructe, legume, leguminoase, nuci şi seminţe, cantităţi moderate de peşte şi produse lactate. În plus, consumă cantităţi limitate de carne roşie, procesată şi alimente cu adaos de zahăr. De asemenea, beau vin roşu.
Mai multe studii anterioare au raportat beneficii pentru sănătate la persoanele care au adoptat dieta mediteraneeană sau asemănătoare acesteia. De exemplu, o meta-analiză care a inclus 50 de studii şi 534.096 de persoane publicată în Journal of the American College of Cardiology a constatat că adoptarea unei diete mediteraneeană a fost asociată cu un risc redus de sindrom metabolic. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că o dietă mediteraneeană ar putea avea un efect protector împotriva dezvoltării acestui grup de boli, care includ obezitatea abdominală, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat şi rezistenţa la insulină. Persoanele cu sindrom metabolic prezintă un risc crescut de boli coronariene şi diabet de tip 2.
Diabetul: simptome, tratament şi preventie
Cercetătorii au urmărit peste 25.000 de persoane, timp de 20 de ani
Cei 25.317 subiecţi implicaţi în cercetarea actuală provin din studiul Women’s Health Study, în care au fost înscrise femei care profesau în domeniul sănătăţii între 1992 şi 1995. Vârsta medie a participantelor a fost de 52,9 ani. Iar studiul s-a desfăşurat pe parcursul a 20 de ani.
Utilizând datele auto-raportate din chestionare, cercetătorii au atribuit fiecărei participante un scor de aport al dietei mediteraneene de la 0 la 9. S-au acordat puncte pentru aportul mare de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci şi peşte, consum moderat de alcool şi pentru consumul redus de carne roşie sau procesată.
Probele de sânge ale participanţilor au fost testate pentru markeri care includeau tensiunea arterială, lipide (LDL, HDL, trigliceride), nivel glicemic, rezistenţă la insulină, lipoproteine şi creatinină.
După evaluarea a 40 de biomarkeri diferiţi, care sunt de obicei asociaţi cu diabetul de tip 2, cercetătorii au folosit aceste măsurători împreună cu scorul de dietă mediteraneană pentru a calcula contribuţia fiecăruia dintre aceşti factori la diabet.
Concluzia, după mai bine de 20 de ani de studiu, 2.307 dintre participante au dezvoltat diabet de tip 2. Persoanele care au urmat mai atent principiile dietei mediteraneene (indicate printr-un scor atribuit de 6 sau mai mare) au dezvoltat diabet cu o rată care a fost cu 30% mai mică decât a persoanelor care nu au urmat o astfel de dietă (care aveau scor 3 sau mai mic).
