Ce putem manca atunci cand suntem diagnosticati cu o afectiune hepatica (hepatita acuta sau cronica, ciroza hepatica)? Este o intrebare la care vom raspunde in acest numar al revistei, fiind si primul articol dintr-o serie in care vom aborda tratamentul dietetic recomandat in cadrul celor mai frecvente afectiuni. Pentru inceput, vom vorbi despre regimul alimentar in hepatitele acute, urmand ca, in partea a doua a articolului sa discutam si dieta in bolile hepatice cronice.
Ficatul este unul dintre organele cele mai importante, cu rol deosebit in digestie (secretia biliara) si metabolism. Trebuie mentionat ca dezechilibrele produse in alimentatie se pot repercuta nefavorabil asupra ficatului. Afectiuni ca pelagra (deficit de vitamina PP) sau unele tezaurismoze determina, totodata, si afectare hepatica. Astfel, dieta si calitatea alimentelor consumate este foarte importanta pentru regenerarea hepatica si reprezinta unul dintre punctele importante in abordarea terapeutica a disfunctiilor hepatice.
Regimul in hepatita acuta este individualizat
Hepatita acuta reprezinta o boala contagioasa care poate fi transmisa pe cale digestiva (hepatita virala A sau E) sau sangvina (hepatita virala B, C, D). Boala poate evolua in mai multe faze (de incubatie, preicterica, de stare, de declin), dar, uneori, poate fi inaparenta clinic, descoperindu-se intamplator, cu ocazia unor analize de laborator. Poate prezenta un tablou clinic atipic, ramanand, astfel, nediagnosticata o perioada mai lunga de timp.
Regimul alimentare al pacientului cu hepatita acuta va fi individualizat, in functie de starea de nutritie a acestuia, stadiul evolutiv al afectiunii si de simptomatologia prezenta. Ca principii generale, se va avea in vedere:
Asigurarea unui aport nutritiv optim, in general 40-45 kcal/kg corp
Proteinele se vor da in cantitate normala (evitandu-se denutritia proteica ce poate insoti afectarea hepatica). Exceptie face coma hepatica
Grasimile se vor da in proportie normala, dar proaspete si corect pregatite. In faza icterica se poate instala o reducere a tolerantei fata de acestea, situatie in care aportul lor va fi redus temporar
Glucidele sunt dificil de tolerat si, de aceea, sunt preferate cele din fructe, legume, cereale. Se recomanda evitarea dulciurilor concentrate care duc la o crestere brutala a glicemiei si la o suprasolicitare a pancreasului
Vitaminele sunt necesare doar daca, in cazuri selectionate, nu se poate asigura un aport optim prin dieta. De exemplu, in faza icterica, atunci cand dieta este hipolipidica, poate fi utila adaugarea vitaminelor liposolubile in doze fiziologice.
Dieta alimentara pentru hepatita se tine aproape un an
In perioada de convalescenta, se recomanda regimul de crutare hepatica (tabel 1). Sunt interzise mesele voluminoase si alimentele prajite. De preferat sunt mesele reduse cantitativ si dese, si prepararea alimentelor prin fierbere, inabusire, coacere sau frigere. Dieta va fi respectata aproximativ un an, in conditiile in care evolutia este spre vindecare.
Hepatitele cronice sunt afectiuni care reprezinta adesea o continuare a hepatitei acute virale, cu evolutie nefavorabila sau incorect tratata. Mai pot aparea in intoxicatii cu diverse substante toxice sau medicamente, in dezechilibrele nutritionale etc.
Interzis la sare si mese copioase
Alimentatia (tabel 1) acestor bolnavi trebuie corect supravegheata, avand un rol important in schema terapeutica.
Principii generale:
Regim normocaloric (daca starea de nutritie nu este afectata);
Aport optim de proteine care contribuie la regenerarea si mentinerea tesutului hepatic; 1 g/kg corp in general;
Aportul lipidic va fi moderat;
Glucidele recomandate sunt cele din legume, fructe, cereale si nu sub forma de dulciuri concentrate;
Consumul de sare trebuie limitat. Sodiul produce retentia de lichide in organism si genereaza edeme. Trebuie evitate alimentele care contin mari cantitati de sodiu precum baconul, carnatii, legumele conservate, sosurile, supele instant, snacksurile etc.
|
Alimente permise |
Alimente interzise |
Lactate |
Lapte degresat, iaurt; Branza de vaci, cas, telemea desarata; |
Branzeturi fermentate |
Oua |
Doar fierte si maximum 2 oua/saptamana; exceptie: cand se asociaza litiaza biliara, vor fi complet interzise |
Oua prajite Oua de rata |
Carne si derivate |
Pui, vita fiarta sau la gratar Peste (pastrav, calcan, salau, stiuca) |
Porc, oaie, miel, gasca, rata, vanat Mezeluri (carnati, pastrama) Carne tocata Icre, peste gras (somon, crap, biban) |
Legume |
Cu un continut redus in celuloza (mazare verde, morcovi, rosii, sfecla fiarta, cartofi, spanac etc.) Sub forma de supe, piureuri (fara prajeli) |
Castraveti, varza, vinete, ceapa, usturoi, muraturi, cartofi prajiti. |
Cereale si fainoase |
Paste fainoase, orez, gris, malai (bine fierte) Biscuiti, paine alba veche de o zi sau prajita Cereale integrale |
–––––––––– |
Fructe |
Mere, struguri, pepene, portocale etc. Sub forma de sucuri, ca atare, compoturi, gemuri |
Nuci, alune, avocado, migdale, curmale, unt de arahide |
Grasimi |
Unt si smantana degresate, proaspete si nesarate Uleiurile maximum 50 g/zi |
Maioneza si sosuri condimentate si grase Slanina, untura |
Dulciuri |
Miere de albine, gemuri, jeleuri Prajituri preparate din aluat uscat |
Prajituri cu unt sau multe oua Placinte, cozonac, clatite, gogosi, cacao, ciocolata, inghetata |
Bauturi |
Sucuri din fructe (struguri si citrice) Compoturi, ceaiuri (tei, menta, cozi de cirese) |
Toate tipurile de bauturi alcoolice (minimum 1 an) |
Condimente |
Patrunjel, marar, dafin, leustean, cimbru, chimen, suc de lamaie Otet slab (de preferat din fructe) |
Piper, ardei iute, hrean, mustar |
De asemenea, vor fi evitate mesele copioase, unice si voluminoase, servite la ore neregulate sau seara, inainte de culcare. Se mentine recomandarea de a consuma mese mici si dese (5-6 mese/zi). Cina se va lua cu cel putin 2 ore inainte de culcare.
Dr. Venera Vartosu,
Medic recuperare medicala, Consultant nutritie