Emisie acuta sau cronica de scaune mai lichide sau mai frecvente decat in situatia normala la un sugar.
Diareea acuta a sugarului – Aceasta emisie de scaune mai lichide sau mai numeroase decat in starea normala este caracterizata printr-un debut brutal. Diareea acuta risca sa provoace o pierdere brusca de apa si de sodiu antrenand o deshidratare acuta a sugarului si, la copilul mai mic de trei luni, o subnutritie prelungind ea insasi diareea in mod cronic. Acest tip de diaree are in cele mai multe cazuri o cauza infectioasa intestinala de origine virala sau uneori microbiana (salmonelle, shigelle, colibacili etc.). Diareea acuta este, mai rar cauzata de un alt fel de infectie (otita, infectie urinara sau alta). Scaunul diareic poate fi verde, ceea ce traduce accelerarea tranzitului intestinal, fara o semnificatie infectioasa deosebita. Diareea lichida si asociata cu vome traduse un sindrom gastrotoxic. In unele cazuri diareea este mucosangvinolenta si insotita de febra.
Tratament – Deshidratarea sugarului constituie o urgenta; ea se traduce, mai ales la sugarul mic printr-o pierdere in greutate si printr-o usoara depresie a fontanelei. Tratamentul este stabilit in functie de gradul deshidratarii, evaluat, in principal, in functie de pierderea in greutate. Daca acest grad este redus, se propune oprirea oricarui aport de lapte si inlocuirea acestuia prin solutii apoase de clorura de sodiu si zahar. La copiii trecuti de varsta de 6 luni, modificarile dietetice posibile sunt mai variate: consumarea de orez, morcovi, banane, mere, gutui. Doar daca se constata o desidratare severa copilul va fi spitalizat si hranit cu solutii hidroelectrolitice, completate sau nu cu o perfuzie de glucoza si de clorura de sodiu. Antibioticele nu sunt utile decat in caz de diaree mucosangvinolenta sau de diaree consecutiva unei infectii in care exista un risc infectios general. O diaree cu o durata mai mare de 48 de ore, chiar in absenta unei deshidratari, trebuie sa duca la consultarea medicului.
Diareea cronica a sugarului – Aceasta diaree se manifesta prin anomalii permanente sau recidivante ale aspectului scaunelor, care sunt prea numeroase si prea moi timp de o perioada indelungata, in mod obisnuit mai mare de patru saptamani.
Majoritatea cazurilor de diaree cronica nu antreneaza nici un rasunet asupra curbei de crestere a copilului, care se mentine, de altfel, intr-o stare generala buna. Scaunele au un aspect variabil: lichide, fetide, mucoase, continand alimente nedigerate, si ele dovedesc doar simple manifestari zise "de colon iritabil", fara cauza determinata. Aceste cazuri de diaree necesita masuri dietetice simple, ca un regim sarac in lactoza si in fibre, uneori cu luarea de medicamente
In schimb, cazurile de diaree cronica insotite de o bresa in curba greutatii necesita cautarea afectiunii in cauza: diaree cronica postinfectioasa, intoleranta la proteinele din lapte, intoleranta la gluten, mucoviscidioza. Aceste cazuri cedeaza, in general, dupa un tratament specific.