Diareea acuta este o problema majora de sanatate publica in tarile dezvoltate, unde aceasta este baza a 3 milioane de consultatii medicale si a unui milion de concedii medicale. Diareea acuta reprezinta emisia a mai mult de doua scaune moi sau lichide, survenita brusc si are o durata de mai putin de 14 zile. Aproximativ 1% dintre diareile acute necesita ajutor din partea medicului specialist sau, formele mai grave, necesita spitalizare.
Cea mai mare parte este de origine infectioasa, dar pot fi cauzate si de medicamente, precum antibioticele.
In prima faza, se va raspunde la cateva intrebari ce vor putea, in final, sa duca la o cauza si un diagnostic corect. Se va preciza medicului exact momentul in care a inceput diareea, cum a inceput si se va lua in considerare daca ati fost recent intr-o calatorie intr-un loc in care puteau exista mai multe cazuri asemanatoare sau daca aveti cazuri recente de diaree in familia dumneavoastra. De asemenea, este foarte important sa-i comunicati medicului daca ati urmat un tratament in ultima perioada, in special cu antibiotice.
Semne asociate
- Semne digestive: greturi, varsaturi, durere de burta;
- Semne de deshidratare: sete, senzatie de uscaciune a gurii, palpitatii, ameteala cand stati in picioare, pierdere in greutate;
- Semne generale: temperatura, inrautatirea starii generale;
- Alte semne: dureri de articulatii, dureri de muschi.
Pentru o examinare mai amanuntita, medicul dumneavoastra va realiza un examen abdominal complet.Apoi, se va efectua un tuseu rectal, se vor investiga amanuntit pielea si mucoasele pentru a cauta semne de deshidratare si se vor face masuratori ale temperaturii, frecventei cardiace si a tensiunii arteriale.Dupa ce este efectuata o investigatie amanuntita si un consult medical complet, se va putea identifica profilul corect al diareii:
- Sindrom gastroenteritic – reprezinta afectarea intestinului. Diareea este putin severa si asociata cu alte semne, precum greata, varsaturi, dureri de burta si febra mica. Are o evolutie favorabila in scurt timp in majoritatea cazurilor. Este determinat de virusuri: calicivirus, rotavirus ce prezinta o contagiozitate foarte mare, iar transmiterea se face de la om la om.
- Sindrom holeriform – reprezinta afectarea intestinului prin mecanism toxic. Diareea este masiva si apoasa si, astfel, exista un risc de deshidratare severa si chiar de deces in lipsa ajutorului medical corespunzator. Este cauzat de stafilococul auriu, Clostridium perfringens, Bacillus cereus sau de Vibrio cholerae (toxina ce determina holera, dar este rara in tara noastra).
- Sindrom dizenteric (diaree invaziva cu distrugerea celulelor) – se manifesta printr-o diaree cu scaune numeroase, dar putin abundente, si pot contine sange sau puroi. Se mai asociaza si cu dureri de burta si senzatii false de defecare. Este dat de bacterii precum Campylobacter jejuni, Yersinia, Salmonella, E. Coli si, netratat corespunzator, se poate complica si pune viata in pericol.
Investigatii suplimentare
Se vor mai face si alte examinari suplimentare, precum examenul scaunului: coprocultura in cazul in care se suspecteaza o intoxicatie alimentara, se vor cauta toxine in cazul infectiei cu Clostridium difficile (daca diareea a aparut in urma tratamentului cu antibiotice sau chimioterapiei) si se va mai examina si in cazul diareii aparute la intoarcerea dintr-o zona tropicala.Explorarile de laborator ale scaunului trabuie repetate in caz de rezultat negativ initial, daca diareea persista.De asemenea, se vor face si analize de sange, precum o hemoleucograma, proteine care indica o infectie (proteina C reactiva), uree, creatinina in caz de deshidratare sau radiografii abdominale si tomografii computerizate, daca este cazul.
Care este tratamentul?
Tratamentul consta in spitalizare in situatiile considerate o urgenta, iar in celelalte cazuri acesta se va face acasa.Se indica rehidratarea prin consum de lichide, se va respecta un regim alimentar prescris de medicul dumneavoastra, se vor administra medicamente pentru incetinirea tranzitului intestinal, pentru greata, antalgice pentru durerile abdominale si antibiotice in cazul identificarii unei bacterii responsabile de acestea.Preventiaeste cea mai importanta si consta in: spalarea mainilor, dezinfectarea toaletelor si izolarea persoanei afectate in spital, pentru a evita transmiterea catre persoanele din jur.
Roxana Mateescu
Studenta anul VI
UMF „Carol Davila” Bucuresti
