Osteoporoza este o boală sistemică ce afectează osul. Este caracterizată prin deteriorarea arhitecturii acestuia, având drept consecinţă apariţia fragilităţii osoase şi creşterea riscului de fractură. Reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate la nivel mondial, ocupând al doilea loc după bolile cardiovasculare.
Diagnosticul precoce este important pentru a putea preveni consecinţele osteoporozei. Cea mai eficientă metodă de diagnosticare este osteodensitometria sau DEXA (Dual-Energy X-Ray Absorptiometry). Scanarea DEXA măsoară densitatea osoasă prin utilizarea a două fascicule cu raze X, fiecare având intensitate diferită. Se face, astfel, diferenţa între ţesutul osos şi cel moale.
Cauza pierderii densităţii osoase
Cea mai frecventă cauză este reprezentată de creşterea resorbţiei osoase sau scăderea ratei de formare a osului. Aceste modificări ce apar în mecanismele de reglare duc la instalarea osteoporozei. Însă, ele mai sunt influenţate şi de factori ce nu pot fi modificaţi precum sexul, vârsta, rasa, istoricul familial, şi factori ce pot fi modificaţi – dieta, consumul de steroizi, fumatul, consumul de alcool sau lipsa mişcării.
Paşii investigaţiei
Osteodensitometria este metoda care măsoară densitatea minerală osoasă cu ajutorul razelor X. Pacientul este întins pe masa de examinare, nu trebuie să aibă asupra sa niciun obiect metalic, şi este rugat să rămână nemişcat aproximativ 10 minute, cât timp se realizează captarea de imagine. Zonele examinate sunt: coloana lombară, şoldul – uni- sau bilateral şi în anumite cazuri, antebraţul.
În urma examinării, valorile obţinute se compară cu valorile normale şi se generează scorurile T şi Z. Aceste două scoruri ajută medicul să determine şi să evalueze riscul de fractură, dar să aprecieze şi eficacitatea tratamentului în osteoporoză. Pacientul nu trebuie să aibă o pregătire în prealabil, precum în cazul altor investigaţii paraclinice.
Tratamentul fracturii osoase in osteoporoza
Cine are nevoie de DEXA
Când vorbim despre indicaţiile pentru DEXA, următoarele grupuri ar trebui să fie supuse evaluării:
- femeile aflate la menopauză;
- persoanele cu istoric familial sau personal de fracturi (mai ales dacă au avut o fractură osoasă în urma unui traumatism minor);
- pacienţii care urmează tratament cu corticosteroizi, benzodiazepine sau medicamente pentru substituţie hormonală tiroidiană;
- persoanele care au suferit un transplant de organ sau de măduvă osoasă;
- persoanele cu un indice de masă corporală scăzută;
- pacienţii cu afecţiuni care asociază pierdere osoasă (poliartrită reumatoidă), persoanele care suferă de boli renale sau hepatice, cu diabet zaharat tip 1 ori cu afecţiuni endocrinologice (hipertiroidism sau hiperparatiroidism).
Există contraindicaţii?
Osteodensitometria este o metodă care nu are efecte adverse, iar iradierea este minimă. Metoda nu este dureroasă şi nu provoacă disconfort pacientului. Nu se examinează zonele în care există proteze metalice sau au fost efectuate intervenţii chirurgicale.
Se recomandă să existe o pauză de minimum 10 zile între investigaţia DEXA şi altă investigaţie cu substanţă de contrast. Persoanele care efectuează această investigaţie trebuie să ştie că este o procedură simplă, rapidă, neinvazivă, utilă în diagnosticarea osteoporozei, precum şi în urmărirea eficacităţii tratamentului prescris. Se poate afirma că beneficiile sunt mult mai numeroase decât riscurile.
