Buna funcționare a rinichilor depinde de cantitatea de creatinină pe care aceștia o elimină din organism alături de alte toxine, prin intermediul urinei. Creatinina este, de fapt, produsul de metabolizare a creatinei, un compus pe care îl produce ficatul, dar care este preluat de musculatură pentru a stoca energia musculară. Sinteza de creatinină are loc tot la nivelul musculaturii scheletice, iar valoarea acestei substanțe trebuie să fie, în mod normal, direct proporțională cu masa de țesut muscular și relativ constantă.
Atunci când concentrația de creatinină serică este prea mică sau prea mare, ar putea însemna că rinichii persoanei respective nu funcționează adecvat și, de asemenea, ar putea semnala prezența unei afecțiuni renale. Tocmai de aceea, este recomandat ca analizele de creatinină serică să se facă cel puțin o dată pe an. Un astfel de test se efectuează în laborator, pe sângele recoltat prin puncție venoasă. Ideal este ca recoltarea să fie făcută dimineața, pe nemâncate.
Ce este creatinina serică?
Sintetizată de ficat, creatina este responsabilă atât pentru energia mușchilor, cât și pentru cea a creierului uman, motiv pentru care este considerată un compus crucial în buna funcționare e întregului organism. Zi de zi, aproximativ 1-2% din creatina musculară este transformată în creatinină, pe care, ulterior, fiecare persoană în parte o elimină pe cale renală, prin urină, alături de alte toxine.
De ce este importantă analiza de creatinină serică?
Este indicat ca testul de creatinină serică să se facă cel puțin o dată pe an, alături de celelalte analize uzuale. Este un test accesibil și rapid, care demonstrează cât de bine funcționează rinichii, organele responsabile pentru filtrarea toxinelor din sânge, dar și pentru realizarea echilibrului apei. Practic, prin această analiză se verifică dacă pacientul elimină prin urină substanțele reziduale, în exces sau nocive.
Valorile creatininei din sânge diferă de la o persoană la alta, însă, în general, sunt corelate cu masa musculară, rata filtrării glomerulare și fluxul sangvin. La bărbați, valoarea normală de creatinină serică este de la 0.6 mg/dl și până la 1.2 mg/dl, iar la femei între 0.5 mg/dl și 1.1 mg/dl.
Creatinina serică mică nu reprezintă neapărat un semnal de alarmă, însă poate sugera faptul că pacientul trebuie să își ajusteze regimul alimentar și chiar să își schimbe stilul de viață și să facă mai multă mișcare.
În schimb, creatinina serică crescută poate semnala prezența unei boli sau a unei disfuncții și este necesar ca persoana în cauză să facă mai multe teste și analize pentru a descoperi adevărata problemă cu care se confruntă.
Ce se întâmplă dacă aveți creatinina serică mică
În cazul în care aveți creatinina serică mică, nu trebuie să vă alarmați, ci doar să vă schimbați stilul de viață. O valoare scăzută sugerează faptul că aveți o dietă săracă în proteine sau că suferiți de distrofie musculară. De asemenea, creatinina în cantități mici poate apărea în cazul scăderii drastice în greutate, a reducerii masei musculare (redată de înaintarea în vârstă sau de afecțiunile musculo-scheletale) și al consumului de droguri și alcool. La femeile însărcinate, creatinina serică mică reprezintă un fenomen obișnuit.
Pentru ca nivelul de creatină serică să intre în parametrii normali este necesar să urmați un regim bogat în proteine și să faceți sport. Dacă valoarea acestui compus rămâne scăzută chiar și după ce v-ați îmbunătățit stilul de viață, va trebui să vă adresați medicului pentru a face și alte analize. Doar în acest caz se poate lua în calcul o posibilă boală sau disfuncție renală.
Ce se întâmplă dacă aveți creatinina serică crescută
Spre deosebire de creatinina serică mică, care nu reprezintă deseori un motiv de îngrijorare, creatinina serică crescută poate indica faptul că pacientul se confruntă cu o anumită boală. În general, valorile mari se găsesc la persoanele care suferă de:
- adenom de prostată;
- litiază urinară;
- hemoragie;
- insuficiență cardiacă;
- diabet zaharat;
- deshidratare severă;
- glomerulonefrită;
- afecțiuni oncologice;
- gută;
- gigantism;
- acromegalie.
Dacă ați depistat faptul că aveți creatinina serică crescută, este necesar să continuați investigațiile pentru a găsi adevărata sursă a problemei. Medicul vă va prescrie tratamentul necesar.
Există și cazuri în care nivelul de creatinină din sânge este crescut, chiar dacă nu pacientul nu suferă de o boală de rinichi. Asta se întâmplă la ingestia unor cantități mari de carne, creatină și alte suplimente proteice.
Când se recomandă testul pentru creatinina serică
Deși este ideal ca testul de creatinină serică să se facă cel puțin o dată pe an, după cum am menționat, există mai multe cazuri în care este absolut necesar să se realizeze o evaluare a funcției rinichilor. În general, persoanele care urmează să se interneze în spital, vor fi supuse unei intervenții sau unor examinări radiologice cu substanță de contrast (angiografii, CT, RMN) trebuie să facă această analiză.
Nivelul de creatinină din sânge este foarte important și în cazul pacienților care urmează un tratament medicamentos, deoarece multe medicamente sunt eliminate prin rinichi și pot îngreuna funcționarea acestora.
Persoanele predispuse la a avea creatinina serică crescută și la a dezvolta disfuncții renale sunt cele care au tensiunea arterială mare, suferă de diabet zahar de tip 1 sau de tip 2 și lucrează într-un mediu profesional toxic cu erbicide, cadmiu, solvenți sau altele. De asemenea, și cei care cu un istoric familial de boală de rinichi reprezintă factor de risc.
Persoanele care au fost diagnosticate deja cu o afecțiune renală vor face un test de creatinină serică regulat, la recomandarea medicului, pentru a monitoriza modul în care funcționează rinichii lor, dar și eficiența tratamentului pe care l-au primit.
Care sunt simptomele unei afecțiuni renale
Analiza de creatinină serică trebuie făcută de către persoanele care suspectează faptul că ar putea suferi de o afecțiune renală. Există câte simptome clare care pot indica o problemă la nivelul rinichilor. Acestea sunt:
- hipertensiunea arterială;
- scăderea apetitului;
- oboseala constantă;
- edeme în jurul ochilor, în mod special dimineața;
- urinare frecventă, dureroasă;
- prezența urinei tulbure, cu miros puternic și chiar cu urme de sânge;
- umflarea picioarelor;
- umflarea gleznelor;
- mâncărimi de piele însoțite de bradicardie (bătăi mai lente de inimă).
Pacientul poate prezenta unul sau mai multe dintre simptomele menționate anterior, dacă suferă de o boală renală.
Analize care contribuie la determinarea disfuncțiilor renale
Pentru a se depista afecțiunea pe care o prezintă un pacient, se vor face mai multe teste și analize, printre care:
- albumina serica;
- BUN/creatinina;
- ureea serică;
- calciul seric;
- sodiu seric;
- fosfor seric;
- potasiu seric;
- clearance creatinina;
- parathormon (PTH);
- magneziu seric
- urină prin biochimie;
- urină prin proba Stansfeld-Webb;
- urină prin sediment;
- bicarbonat.
