Sindromul acut de deshidratare este consecința pierderii bruște a unei cantități mari de apă și electroliți depășind 5-10% din greutatea corpului. Cauzele sunt diverse, mai frecvent fiind vorba de o afecțiune digestivă.
Sindromul acut de deshidratare este o afecțiune severă, mult mai gravă la nou-născuți și sugari în primul trimestru de viață, deoarece aceștia au o cantitate mai mică de apă în organism pe kilogram corp, mișcarea apei este mai rapidă și prezintă imaturitate renală neputându-și astfel economisi apa.
Factorii de risc pentru apariția sindromului acut de deshidratare la copiisunt: prematuritatea, vârsta sub 3 luni, igiena precară, alimentația artificială, malnutriția preexistentă, colectivitățile de sugari.
Deshidratarea la copii, forme clinice
Sindromul acut de desidratare la copii poate prezenta trei forme clinice:
- ușoară: fără semne de deshidratare; pierderi sub 5% din greutatea corporală;
- medie: manifestări digestive și semne de deshidratare acută; pierderi peste 5%, dar sub 10% din greutatea corporală;
- gravă: pierderi peste 10% din greutatea corporală; semne digestive și de deshidratare severă; semne neurologice (agitație, convusie și comă).
Tipuri de deshidratare
- deshidratare prin pierdere predominant de apă – este rar întâlnită în țară noastră. Apare în condiții de aport insuficient sau prin pierdere excesivă de apă (boli febrile, vărsături);
- deshidratare prin pierdere predominant de sare. Este cel mai frecvent tip de deshidratare din țară noastră și apare frecvent în diareile acute severe, vărsături, diabet etc.
Deshidratarea la copii, cauze
Principalele cauze de pierderi excesive de apă și electroliți sunt:
- pierderi digestive – gastroenterocolitele acute, care pot fi virale (cel mai frcevent rotavirusul), bacteriene (coli, salmonela, shigela), parazitare (giardia lamblia). Acestea se manifestă prin vărsături frecvente, aspirații gastrice, intoleranță alimentară, cea mai frecventă la lactoză.
- pierderi renale (insuficiență renală, diabetul zaharat și insipid, administrarea excesivă de diuretice);
- pierderi cutanate și pulmonare (arsuri, căldură excesivă, hipertermie, bronhopneumonie, șoc caloric); insuficientă de aport (erori dietetice prin supra sau subalimentatie, sugar neglijat postoperator, comă neglijată).
Deshidratarea la copii, tablou clinic
Principalele semne de deshidratare acută la copiisunt: starea generală ce se alterează progresiv, febra este adesea prezentă; pielea și mucoasele sunt uscate, aspre, uneori reci; buzele și limba par arse; tegumentele au o culoare cenușie-pământie; facies caracteristic: încercănat, încruntat, ochii înfundați în orbite, nas ascuțit, obrajii escavați, fontanelă anterioară deprimată. De asemenea, un semn caracteristic este pliul cutanat latero-abdominal, care devine leneș sau chiar persistent (pielea care nu își revine după ce este ciupită).
Tabloul clinic devine tot mai complex pe măsura agravării sindromului de deshidratare acut. Astfel, pe lângă problemele digestive (anorexie, buze uscate, roșii carminate, limbă aspră, vărsături frecvente abundente, scaune diareice în jet cu conținut predominanat lichid, verzui), sunt sever afectate toate organele și sistemele: facies imobil anormal de liniștit, privire fixă, extremități cianotice reci, polipnee, tahicardie, hipotensiune, oligoanurie, urină închisă la culoare; alterarea stării de conștiență mergând până la convulsii și comă.
Deshidratarea la copii, tratament
Gastroenterocolita acută cu deshidratare peste 10% este considerată una dintre cele mai mari urgențe pediatrice. Principiile tratamentului vizează rehidratarea și reechilibrarea hidroelectrolitică și acido-bazică. Se vor aplica tratamente igieno-dietetice și medicamentoase. Rehidratarea hidro-electrolitica și acido-bazică reprezintă elementul fundamental al tratamentului de urgență în sindromul de deshidratare acută peste 10%.
Tratamentul dietetic urmărește punerea în repaus a tubului digestiv pe o perioadă minimă, începerea neîntârziată a înlocuirii pierderilor digestive cu soluții de rehidratare orală, trecerea la dieta de tranziție: morcov, orez, pulpă de măr, banană, făina de roșcove.
Realimentarea se face treptat și progresiv, iar la sugarul cu diaree severă și prelungită se începe cu formule de lapte delactozat. În cazul copilului de peste 6 luni hrănit corect și diversificat, se începe cu alimente fără lactoză și gluten de tip morcov, brânză de vaci, carne fiartă. Trecerea la alimentația corespunzătoare vârstei se face de obicei în 5-7 zile.
Atunci când părinții observă semne de deshidratare la copii este indicat să se prezinte neîntârziat la medic.