Se stie ca frigul este agresiv si dauneaza sanatatii, in special pielii. In perioada rece, una din cinci persoane risca sa dezvolte dermita indusa de frig.
Dermita indusa de frig este o afectiune tratabila, dar poate sa reapara an de an, ori de cate ori tegumentul intra in contact cu frigul, apa rece, vantul, ploaia, ninsoarea.
Dermita indusa de frig se caracterizeaza prin descuamari si inrosiri accentuate, mai ales la nivelul fetei si mainilor (zonele fotoexpuse). Cele mai mari probleme le au persoanele cu pielea uscata, copiii, batranii sau persoanele cu afectiuni dermatologice deja existente. In total, aproximativ 20% din populatie. Chiar daca este soare afara, in perioada rece, temperaturile scazute provoaca o uscare excesiva, de care sunt ferite, in mod natural, doar tipurile de piele grasa, seboreica. Simptomele principale ale dermitei induse de frig sunt: descuamarea tegumentara ce duce, implicit, la aparitia pruritului, a xerozei (uscarea excesiva a pielii) si la lichenificarea (ingrosarea) ei, urmata de inrosirea intensa a tegumentelor afectate.
Posibile complicatii
Xeroza determina prurit local, ceea ce duce, involuntar, la aparitia leziunilor de grataj (zgarieturi). Netratate, acestea pot produce complicatii prin infectiile bacteriene, virale sau fungice supraadaugate. Infectiile bacteriene (stafilococice si/sau streptococice) sunt cel mai frecvent aparute ca reactii eczematoase crustificate. Daca nu sunt tratate, pot pune mari probleme, si pacientul necesita spitalizare. Infectiile virale care se pot grefa cu usurinta atunci cand tegumentele sunt afectate de dermita indusa de frig sunt: herpes simplex tegumentar, molluscum contagiosum (foarte frecvent in randul copiilor din colectivitati), verucile vulgare, verucile plane. Toate aceste categorii de leziuni virale se formeaza mult mai des la nivelul tegumentelor agresate. Pruritul care se extinde pe masura ce dermita evolueaza poate crea si probleme de natura psihologica, mai ales in randul copiilor si al batranilor.
Tratament numai sub supraveghere medicala
Curativ, cand acest tip de dermita deja a debutat, este necesara o terapie antiinflamatorie locala, prin preparate cortizonice recomandate doar de medicul dermatolog. Aceste preparate nu trebuie utilizate in mod abuziv deoarece pot determina cortico-dependenta si efecte colaterale, nedorite. Preparatele necortizonice sunt mai putin eficiente, dar mai sigure pentru folosirea pe termen lung (cremele emoliente, cremele hidratante, cremele grase). In cazul suprainfectiilor, se recomanda combinatia cu antibiotice topice, iar pentru calmarea pruritului – antihistaminicele (antialergicele), administrate oral. Nu se recomanda pentru tratarea pruritului mixturile mentolate, care pot duce la accentuarea descuamarii si uscarii pielii, desi, aparent, calmeaza mancarimea. Sunt de preferat gelurile anti-pruringinoase secondate de cremele emoliente. Cazurile mai grave (impetigo, de exemplu, o infectie streptococica sau stafilococica ce apare oriunde pe corp sau fata, sub forma unor cruste de culoare galbena, numite cruste melicerice), presupun antibioterapie pe cale orala. Cronicizarea afectiunii, considerata de asemenea grava, poate necesita corticoterapie generala sub stricta supraveghere medicala.
Cum hidratam pielea?
Frigul determina vasoconstrictie, avand consecinte neplacute in special in ceea ce priveste deshidratarea pielii. Preventiv, se recomanda hidratarea permanenta a tegumentelor, mai ales in zonele fotoexpuse (maini si fata).
Fata trebuie hidratata atat dimineata, cat si seara, pentru ca protectia sa fie completa si eficienta. In timpul zilei, crema protejeaza contra agentilor atmosferici ca un efect de bariera, pentru a mentine echilibrul hidrolipidic al pielii. Noaptea in schimb, crema trebuie sa aiba un efect calmant si reechilibrant, pentru a combate efectele agresiunilor fizice suferite in timpul zilei. Cremele trebuie alese in functie de tipul de ten: foarte cremoase si grase pentru pielea uscata, fara uleiuri adaugate pentru pielea grasa si fluide pentru pielea normala. Pielii mature i se recomanda crema hidratanta anti-rid. Buzele necesita si ele o atentie speciala, recomandandu-se un lip-stick sau o crema grasa, inainte de aplicarea rujului. Seara, dupa demachiere, se va aplica din nou crema sau lip-stick reparator, pentru a preveni formarea fisurilor inestetice. Conturul ochilor, mai ales in perioada rece trebuie hidratat dimineata si seara cu o crema speciala contur ochi. n ceea ce priveste mainile, se recomanda purtarea manusilor, pentru a preveni uscarea tegumentelor, dar si utilizarea cremelor grase, emoliente, zona fiind expusa zilnic nu doar agresiunilor termice, ci si agresiunilor detergentilor si sapunurilor folosite. O recomandare speciala ar fi aceea de a hidrata pielea mainilor cu crema ori de cate ori ne spalam. Corpul, chiar daca este acoperit pe perioada iernii, necesita, de asemenea, o ingrijire speciala, xeroza fiind mai frecventa in acest anotimp. De aceea, seara de seara, sau macar de trei ori pe saptamana, dupa baie sau dus este necesara aplicarea unei creme sau a unui balsam emolient pe intregul corp. Uleiurile de dus sunt ideal de folosit pentru igiena zilnica in loc de sapun, iar baia in care s-au turnat trei capacele de ulei de dus este o adevarata binecuvantare pentru pielea deshidratata.
Dr. Miruna Varvariuc-Chelemen,
Medic specialist dermato-venerologie
Doctor in stiinte medicale
Hyperclinica Medlife
