Datorita faptului ca pielea pleoapelor este delicata si subtire, raspunsul patologic la agresiunea exogena, reprezentata in special de produse cosmetice si de medicamente cu aplicare locala, este frecvent intalnit. Pe langă beneficiile evidente, cosmeticele sunt responsabile si de efecte nedorite, in special de dermatite de contact, pleoapele fiind in mod comun implicate.
Indiferent de mecanismul de producere, iritativ sau alergic, manifestarile clinice sunt aceleasi, constand in intepaturi si usturimi de obicei tranzitorii, care pot fi sau nu acompaniate de eritem (roseata) sau edem (tumefiere). Evolutia bolii este de obicei autolimitata, rareori apar complicatii de tipul unei keratite sau keratoconjunctivite. Pentru a raspunde prin mecanism alergic, organismul trebuie sa fi fost sensibilizat in prealabil; mecanismul iritativ, in schimb, mult mai frecvent intalnit, poate fi declansat chiar de primul contact cu produsul, principalele cauze de iritatie fiind evaporarea componentelor volatile si prezenta unor substante, cum sunt propilenglicolii si emulsificatorii. Potentialul iritativ al cosmeticelor este in general mic si, in multe cazuri, toleranta creste prin expunere repetata.
Produsele cosmetice sunt un pericol
Dermatita de contact este determinata nu numai de produsele aplicate la nivelul ochiului (rimel, creion dermatograf, crema, fard de pleoape), ci si de cosmetice cu aplicare la distanta, cum sunt vopseaua de par si lacul de unghii. Medicamentele cu aplicare locala sunt o alta cauza a dermatitei, in special medicatia pentru glaucom, unguentele care contin neomicina sulfat sau anestezice. Multi pacienti tratati initial pentru conjunctivite sunt victime tipice ale dermatitei/conjunctivitei medicamentoase. Si conservantii folositi la stabilizarea solutiilor de uz oftalmologic (clorura de benzalkonium, thimerosal), inclusiv a celor pentru curatarea lentilelor de contact (thimerosal) sunt iritanti potentiali. Lista produselor care pot declansa dermatita nu se opreste aici. Ea mai contine: servetele de fata, plante, in special din genul Rhus (iedera otravitoare), insecticide, produse de ingrijire casnica, chimice volatile ocupationale, fosforul din chibrituri, perii de animale.
Revenind la cosmetice, ne vom opri asupra principalelor tipuri utilizate. Exista un fenomen in balanta al tolerantei la rimeluri bazate pe formule ce contin apa si al celor anhidre. Persoanele care nu le tolereaza pe primele, le suporta foarte bine pe celelalte si invers. In eventualitatea intolerantei la ambele subtipuri de rimel, se pot folosi cele din carbune. In cazul intolerantei la farduri crema, se utilizeaza cele de tip pudra si invers. Raspunzatoare de fenomenele de intoleranta din cosmeticele oculare sunt, alaturi de componentele volatile si emulsifianti (borat de sodiu, stearat de amoniu), conservantii intalniti in majoritatea cosmeticelor destinate ariei oculare.
Genele false si alergia
O mentiune speciala o merită „dermatita lacului de unghii”, care este o dermatita ectopica. Simptomele si semnele nu apar la nivelul patului unghial sau periunghial, ci in zone ale corpului care vin in contact cu unghiile: pleoape, fata, gat, determinand confuzii de diagnostic. Lacurile de unghii contin rasini sensibilizante (toluen-sulfonamida-formaldehida) si acrilati, folositi si la aplicarea unghiilor artificiale.
Vopseaua de par, sampoanele, solutia pentru ondulatia de tip „permanent” pot determina si ele o dermatita ectopica ce afecteaza marcant pleoapele, fara ca scalpul sa fie implicat. Gliceril tioglicolatul din solutia pentru „permanent” este remanent in par 3 luni, producand o dermatita de lunga durata a scalpului si a fetei/pleoapelor. In plus, alergenul poate contamina salonul de coafura, iar coaforii sa prezinte in continuare dermatita, in ciuda inlaturarii solutiei. Prin adezivii folositi, genele false induc uneori reactii de hipersensibilitate. Pensetele si ondulatoarele de gene, frecvent placate cu nichel, pot determina reactii la pacientii sensibilizati.
Daca tratamentul acestui tip de dermatita de contact este simplu, pacientii raspunzand favorabil la evictia (indepartarea) produsului declansator, necesitand mai rar medicatie, diagnosticul etiologic este mai laborios, de obicei apartine alergologului care este si cel care va poate sfatui in alegerea unui produs alternativ.
Dr. Perlea Sorin,
Medic primar boli interne si alergologie,
Institutul National de Medicina Aeronautica si Spatiala, Bucuresti.
Dr. Violeta Perlea,
Medic rezident imunologie clinica si alergologie,
Spitalul Clinic Coltea, Bucuresti.
