Tristetea si schimbarile dispozitiei sunt reactii normale ale dezamagirilor sau ale altor elemente negative din viata de zi cu zi. Multe persoane folosesc cuvantul „depresie” pentru a explica aceste sentimente, insa depresia reprezinta mai mult decat o tristete.
Unii pacienti caracterizeaza depresia ca „o viata intr-o gaura neagra” sau au senzatia ca nu pot depasi anumite obstacole. In unele cazuri, insa, persoanele depresive nu simt tristete deloc. Deopotriva, acestea pot fi apatice, iar barbatii in special pot prezenta semne de nervozitate si agresivitate. Oricare ar fi simptomele, depresia este diferita de tristetea normala pe care o putem resimti la un moment dat si interfereaza cu activitatile noastre zilnice, impiedicandu-le desfasurarea normala. Apar sentimente puternice de neajutorare si inutilitate, ce nu pot fi ameliorate in niciun fel. Iata ce simptome poate ascunde depresia:
-
Tulburarile de somn
Depresia este o boala mentala, insa poate afecta si corpul, in aceeasi masura in care afecteaza creierul. Tulburarile de somn, de exemplu, pot reprezenta un simptom al depresiei. Greutatea cu care adorm sau se trezesc persoanele depresive sunt frecvente. Insa, uneori, persoanele cu depresie observa ca dorm prea mult.
-
Durerea in piept
Durerile in piept pot fi un simptom al afectiunilor cardiace sau pulmonare. Daca ati observat ca aveti dureri in piept, faceti o vizita medicului dumneavoastra pentru a exclude o cauza grava. Uneori, insa, durerea in piept poate fi un semn al depresiei. De asemenea, exista o legatura stransa intre depresie si bolile cardiovasculare, iar depresia poate creste riscul acestora. In plus, persoanele care au avut un infarct miocardic sunt mai predispuse la depresie.
-
Oboseala si epuizarea
Daca simtiti ca nu aveti energie pentru indeplinirea sarcinilor zilnice, chiar daca dormiti suficient, acest lucru poate fi un semn ca aveti depresie. Conform unui studiu recent, persoanele depresive sunt de patru ori mai predispuse la oboseala inexplicabila, iar persoanele epuizate au un risc de trei ori mai mare de a deveni depresive. Depresia si oboseala la un loc tind sa se inrautateasca reciproc.
-
Durerile musculare si articulare
Durerea si depresia au o legatura comuna. Persoanele cu durere cronica pot face, in timp, depresie, iar depresia poate duce la durere, deoarece ambele afectiuni impart mesageri chimici in creier. Persoanele cu depresie sunt de trei ori mai predispuse la duerere cronica.
-
Tulburarile digestive
Creierul si sistemul digestiv sunt in stransa legatura, ceea ce explica faptul ca multi dintre noi simt greata sau dureri de stomac atunci cand sunt stresati sau ingrijorati. Depresia poate cauza, de asemenea, greata, indigestie, diaree sau constipatie.
-
Migrenele
Persoanele cu depresie acuza, de multe ori, dureri cronice de cap. Un studiu a demonstrat ca persoanele cu depresie majora sunt predispuse de trei ori mai mult la migrene, iar persoanele cu migrene sunt de cinci ori mai predispuse la depresie.
-
Schimbari ale apetitului sau ale greutatii
Unele persoane isi pierd apetitul atunci cand sunt deprimate, in timp ce altele nu se pot opri din mancat (mancarea le amelioreaza frustrarea si sentimentele negative). Rezultatul poate consta in pierderea sau castigul in greutate. Depresia este in stransa legatura cu tulburarile de alimentatie, precum bulimia si anorexia, in special in randul femeilor.
-
Agitatia si nelinistea
Iritabilitatea si nelinistea pot fi corelate cu tulburarile de somn si cu alte simptome ale depresiei. Aceasta creste riscul consumului de alcool sau de alte substante nocive in exces, ce contribuie, de asemenea, la agitatie si neliniste. Sexul masculin este mai predispus la aceste simptome fata de cel feminin.
-
Tulburarile sexuale
Persoanele depresive tind sa-si piarda interesul pentru sex. Depresia severa, in special, poate avea acest impact asupra vietii sexuale. Persoanele depresive tind sa consume alcool si droguri, reducand libidoul. De asemenea, si unele medicamente folosite pentru tratarea depresiei pot altera performantele sexuale. Discutati cu medicul dumneavoastra in legatura cu alternativele tratamentului.
Dr. Roxana Mateescu
Medic rezident geriatrie si gerontologie
