Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, una din patru persoane va trece, la un moment dat în viaţă, printr-un episod depresiv. În timp ce abordările diagnostice şi terapeutice sunt bazate, de multe ori, pe încercări şi erori, descoperirea unor cercetători de la Indiana University School of Medicine deschide noi perspective asupra bazei biologice a tulburărilor de dispoziţie. Mai exact, este vorba despre un test de sânge care vizează o abordare precisă a tratamentului.
Studiul, condus de dr. Alexander Niculescu, profesor de psihiatrie la Indiana University School of Medicine, a pornit de la cercetările anterioare pe care acesta le-a efectuat, alături de colegii săi, asupra biomarkerilor din sânge care urmăresc suicidul, durerea, tulburările de stres posttraumatic şi boala Alzheimer.
„În ultimele două decenii, am fost pionieri în implementarea medicinei de precizie în psihiatrie. Studiul nostru face parte din eforturile de a aduce psihiatria din secolul al XIX-lea în secolul al XXI-lea şi de a face acest domeniu să progreseze asemenea unui domeniu precum oncologia. În cele din urmă, misiunea este de a salva și îmbunătăți calitatea vieții”, consideră dr. Niculescu.
Diagnostic şi tratament
Munca echipei de la IU School of Medicine presupune dezvoltarea unui test de sânge, compus din biomarkeri de ARN, care poate stabili cât de severă este depresia unui pacient, riscul ca acesta să dezvolte, în viitor, depresie severă sau tulburare bipolară. De asemenea, testul oferă opţiuni de tratament adaptate nevoilor pe care le are bolnavul.
Acest studiu cuprinzător s-a desfăşurat pe parcursul a patru ani şi a inclus peste 300 de participanți, recrutați în principal din rândul pacienților de la Richard L. Roudebush VA Medical Center, Indianapolis. Cercetarea a fost împăţită în următoarele patru etape: descoperire, prioritizare, validare și testare.
În primul rând, cercetătorii i-au urmărit pe pacienţi de-a lungul timpului pentru a-i observa când treceau prin stări de spirit bune sau rele. Oamenii de ştiinţă au înregistrat, de fiecare dată, ce s-a schimbat în biomarkerii din sânge.
În continuare, echipa lui Niculescu a folosit bazele de date din toate studiile anterioare pentru a valida şi prioritiza constatărie. De aici, cercetătorii au validat primii 26 de biomarkeri pe baza analizei unor cohorte independente de persoane diagnosticate cu depresie sau alte tulburări mentale. În cele din urmă, biomarkerii au fost analizaţi în alte cohorte independente pentru a determina cât de precişi sunt în stabilirea cui este bolnav și cui se va îmbolnăvi în viitor.
Simptome fizice declanşate de depresie
Noi perspective în tratarea afecţiunilor mintale
„Prin intremediul acestei cercetări, ne-am dorit să dezvoltăm un test de sânge pentru depistarea depresiei și a tulburării bipolare, pentru a face distincția clară între cele două și pentru a le oferi oamenilor tratamentele corecte de care au cu adevărat nevoie”, a conchis Niculescu.
Concentrându-se pe colaborarea cu companiile farmaceutice și cu cadrele medicale, cercetătorii americani şi-au propus să aplice unele dintre instrumentele și descoperirile lor în scenarii din lumea reală. Dr. Niculescu consideră că munca depusă de echipa sa este vitală pentru îmbunătățirea calității vieții a multor pacienți.
