„Nu ai Facebook, nu existi!”spuncei impatimiti de navigarea prelungita pe paginile prietenilor. Retelele de socializare ne ocupa o buna parte din timp, iar daca ele merita un mare Like din partea noastra, ar fi bine sa consultam si parerile oamenilor de stiinta.
Multitudinea de studii realizata pe aceasta tema are rezultate controversate. Unii dintre cercetatori afirma faptul ca petrecerea timpului pe retelele de socializare ne face sa ne simtim singuri si nefericiti, iar altii, mai optimisti, ne spun ca utilizarea lor creste nivelul de fericire. Pentru unele persoane, retelele de socializare au devenit o parte constitutiva a imaginii de sine si isi pot cosmetiza viata intr-un avatar astfel incat sa se indeparteze incet si sigur de realitate. Dependenta este „la un click distanta” si transpare in compulsia cu care isi verifica postarile la cateva minute.
Efectele negative ale acestui „drog modern”
Efectele nu tocmai pozitive ale expunerii repetate pe retelele de socializare nu intarzie sa isi faca aparitia. Izolarea de familie si de grupul de prieteni este prima consecinta nefasta, urmata indeaproape de probleme digestive, tulburari ale somnului, stari de anxietate si, uneori, tendinte agresive. S-a constatat ca adolescentii care petrec foarte mult timp pe astfel de retele au rezultate mai slabe la scoala si absenteaza mai des. Tot mai multe studii arata ca activitatea acerba pe Facebook contribuie la disfunctionalitatea unei relatii, putand fi un prognostic pentru o ruptura, chiar si un divort.
Ca si in cazul altor dependente, in creier se elibereaza dopamina, un neurotransmitator care influenteaza cautarea noului. Excesul de dopamina ne determina sa ne dorim din ce in ce mai mult si creeaza senzatii de extaz, implicandu-ne intr-un carusel epuizant. Socializarea cu ceilalti intr-un mediu real elibereaza alt tip de neurotransmitatori, cum ar fi serotonina (hormonul fericirii) si oxitocina (hormonul iubirii), pentru care creierul va fi recunoscator.
Cum putem folosi constructiv aceste retele
Respingerea folosirii lor constituie o alta extrema. Tinerii sub influenta grupului social participa la activitati si interese comune, putandu-le folosi ca sursa de inspiratie si de informatii relevante. Exista si avantajul de a pastra mai usor legatura cu persoane semnificative din viata noastra, dar aflate la mare distanta, dar si posibilitatea stabilirii unor relatii si de a forma grupuri de persoane care impartasesc aceleasi valori si au aceeasi dinamica. Retelele de socializare manifesta un trend ascendent in zona de marketing, putand promova mai usor serviciile chiar si in zone de nisa.
Una dintre concluziile oamenilor de specialitate este ca investirea timpului in retelele de socializare ar trebui sa reflecte interesele personale si sa fie organizata astfel incat sa nu se interpuna activitatilor importante pe care le desfasuram.
Psiholog Dana Comanescu
