Dintre afectiunile articulatiilor, osteoartrita este cea mai frecventa si reprezinta un grup heterogen de conditii patologice cu modificari microscopice si radiologice comune.
Osteoartrita este o boala degenerativa care apare prin distrugerea cartilajului articulatiei. Astfel, suprafetele osoase articulare, nemaifiind protejate, pot suferi leziuni.
80% dintre persoanele peste 65 de ani prezinta osteoartrita
Cauzele osteoartritei primare sunt neclare, dar in prezent se cunosc destul de multe aspecte referitoare la mecanismele implicate in producerea si evolutia bolii. Cel mai adesea, boala apare odata cu inaintarea in varsta. Statisticile arata ca aproximativ 80% dintre persoanele peste 65 de ani au semne de osteoartrita. Motivul este reprezentat de alterarea fireasca a colagenului in legatura cu apropierea senectutii, prin scaderea aportului de nutrienti necesari cartilajului si din cauza modificarilor suferite de proteoglicani, componentele de baza ale structurii sale. Evolutia bolii este de obicei progresiva, insa exista si situatii in care se poate stabiliza la un moment dat. Osteoartrita reprezinta o problema importanta, desi nu pune in pericol viata in mod direct.
Cele mai semnificative simptome sunt durerea si incapacitatea functionala
Osteoartrita scade dramatic si progresiv calitatea existentei la varste inaintate, fiind insotita de semne si simptome suparatoare, dintre care durerea si incapacitatea functionala sunt cele mai importante. Durerea este ea insasi cauzatoare de handicap, deoarece determina o mobilitate redusa si, secundar, atrofie musculara si laxitate articulara. Din cauza amprentei pe care afectiunea o lasa asupra vietii cotidiene, au fost experimentate diferite incercari de ameliorare, prin diverse modalitati terapeutice. Acestea au cuprins fie metode medicamentoase (antiinflamatoare), chirurgicale (artroplastie), fie privind stilul de viata si aportul de micronutrienti.
In ultimii ani, osteoartrita a fost legata de un microelement, seleniul. Lipsa lui poate juca un rol in aparitia si evolutia bolii. Seleniul este un microelement esential de care avem nevoie in cantitati extrem de mici. El este incorporat in enzime antioxidante care protejeaza contra actiunii radicalilor liberi.
Risc crescut de a dezvolta osteoartrita prin deficit de seleniu
In anul 2005, un studiu a atras atentia prin concluziile deosebit de interesante. S-a observat ca unghiile omului pot oferi date inedite asupra sanatatii osteoarticulare. Studiul a aratat ca persoanele cu un nivel redus de seleniu au un risc mai mare de a dezvolta osteoartrita genunchiului. Oamenii de stiinta au descoperit ca la fiecare a zecea parte per milion de seleniu in plus in organism, corespunde o scadere cu 10-20% a riscului de osteoartrita. Persoanele care au mai putin seleniu decat limita inferioara a nivelului normal au cel mai mare risc de degenerare articulara la unul sau la ambii genunchi. Indivizii care au un nivel suficient de seleniu au un risc redus la jumatate de a dezvolta forma grava de osteoartrita la ambii genunchi, cifrele fiind chiar mai importante pentru sexul feminin. Cu cat nivelul de seleniu din organism este mai redus, cu atat mai severa este artrita.
Seleniul si metabolismul cartilajului articular
Cercetatorii au masurat seleniul din unghiile de la degetele picioarelor la un numar de 940 de persoane. Ideea a fost aceea ca unghiile membrelor inferioare cresc lent, deci reflecta nivelul seleniului in organism pentru ultimele cateva luni (pana la un an). De fapt, legatura seleniului cu sanatatea articulatiilor mari a fost cunoscuta cu mai mult timp in urma, doar in conditiile bolii Kashin-Beck, o afectiune intalnita in Asia, in zonele in care solul este foarte sarac in acest microelement. Oamenii de stiinta care au efectuat studiul considera ca in etapele urmatoare trebuie urmarit prin ce mecanisme intervine seleniul in metabolismul cartilajului articular.
Seleniul, potential antioxidant protector
Se banuieste ca seleniul ar actiona ca un antioxidant protector. Intrebarea fireasca este daca ar fi sau nu normal, in acord cu faptele prezentate, sa se faca apel la o suplimentare cu seleniu. Medicii considera ca desi deficienta de seleniu poate creste riscul de osteoartrita, si toxicitatea sa poate fi importanta daca suplimentele nu sunt luate sub strict control medical. O prima masura este de a creste necesarul de alimente bogate in seleniu: nuci, alune, arahide, carne, peste, cereale integrale.
Cateva alimente care contin seleniu in cantitate apreciabila:
Aliment |
Micrograme |
30 g alune |
544 |
|
100 g ton in conserva |
63 |
|
120 g carne fiarta de vita |
35 |
|
100 g cod copt |
32 |
|
120 g carne de curcan gatita |
32 |
|
100 g piept de pui la gratar |
23 |
|
1 ou de dimensiune medie |
14 |
|
50 g orez brun fiert |
10 |
|
30 g branza tip cheddar |
10 |
|
30 g nuci |
5 |
Dr. Corina-Aurelia Zugravu,
Specialist igiena alimentatiei si nutritie,