Din intreaga patologie a sferei ORL, otalgia este de departe durerea cea mai intensa, dictand precoce prezentarea la medicul specialist. Se disting inca de la inceput doua grupuri majore de posibile cauze: patologia proprie urechii (asa-numita otodinie) si o patologie a organelor invecinate anatomic urechii.
Cea din urma, prin conexiunile nervoase complexe de la nivelul capului si gatului, determina o durere reflexa (sau iradiata) la nivelul urechii, asa-numita otalgie. Otodiniile (secundare afectiunilor urechii) pot imbraca diferite forme si intensitati, alcatuind un tablou clinic mai mult sau mai putin specific. Pot fi corelate cu investigatii clinice (otomicroscopia, acumetria instrumentala, probe vestibulare) si paraclinice (audiograma tonala liminara, impedancemetria, examenul computer-tomograf), sustinand sau infirmand o suspiciune de diagnostic.
Otita medie, cea mai comuna cauza a durerilor de urechi
De departe, cele mai frecvente sunt otitele medii congestive acute. Otodinia dureaza caracteristic 1-2 zile (uneori doar jumatate de zi), cu intensitate variabila (de la durere continua, intensa pana la junghiuri de intensitate moderata), fiind apoi inlocuita de senzatia de ureche infundata. Poate dura pana la 7-10 zile, pana cand timpanul se reface microscopic, recapatandu-si elasticitatea. Cauza durerilor de urechi o reprezinta infectiile acute de cai respiratorii superioare (rinite, rinosinuzite, virozele de sezon). Evolutia este grabita de un tratament corect (antiinflamatoare, decongestionante nazale).
O lovitura la nivelul urechii sau un dop de ceara pot fi cauze ale durerii de urechi. In cazul dopului de ceara, principalul simptom este senzatia de ureche infundata, iar procedura de extragere a acestuia este extrem de simpla, dar se realizeaza doar de medicul ORL-ist.
Otitele externe, specifice sezonului cald
Mai frecvente in sezonul cald (cand facem baie in mare sau in piscina) sunt otitele externe sau „otitele inotatorilor”, adica inflamatia urechii externe si a suprafetei externe a timpanului. Durerea este extrem de intensa, permanenta, pacientul nu se poate odihni noaptea sau dormi pe urechea respectiva. Totodata, este amplificata de orice miscare sau chiar atingere a pavilionului si insotita de senzatia de ureche infundata. Sursa infectiei este apa din bazinul de inot sau din mare, iar „poarta” spre infectie este deschisa de folosirea betisoarelor de urechi folosite. Sub tratament corect insa, remisia este completa in cateva zile, iar prevenirea este simpla: nu folositi betisoare de urechi.
Otomastoiditele, cele mai dureroase
Cele mai de temut sunt insa otitele medii supurate sau otomastoiditele. Durerea variaza in intensitate, este frecvent pulsatila, perceputa profund ca localizare. Poate fi restransa la nivelul urechii si a osului din spatele urechii (mastoida) sau poate iradia pe jumatate de cap si nu cedeaza la antiinflamatoare/antialgice. Poate fi insotita de exteriorizarea de puroi sau puroi cu sange, rar doar sange.
Netratate corect, afectiunile urechii pot avea complicatii grave
Otodinia persistenta, care nu trece la tratament, acutizata nocturn, insotita de scaderea in greutate, poate trada un alt diagnostic, de aceasta data sumbru: o tumora cu punct de plecare in urechea externa sau medie. Aceasta patologie apare pe fondul unei supuratii cronice (otomastoidita) neglijata terapeutic. Asocierea altor semne neurologice (paralizie faciala, raguseala, dificultate la inghitire) indica extinderea acesteia dincolo de ureche, la baza craniului. Anamneza sugestiva, completata de imagistica si biopsie stabilesc diagnosticul si orienteaza spre tratamentul corespunzator.
Si infectiile dentare pot duce la dureri de urechi
Otalgia reprezinta durerea otica iradiata de la un organ din vecinatate. Cauzele posibile sunt: inflamatii, flegmon sau tumora de amigdala palatina (insotite de dificultate la inghitit, febra, scadere in greutate, voce amigdaliana); focare infectioase dentare (la adult sau la copil mare) sau eruptii dentare (la sugar si la copil mic); nevralgie Arnold sau discopatii cervicale. In acest caz, tratamentul se va adresa, evident, cauzei.
In tabloul clinic se afla si hipoacuzia. Evaluarea imagistica si functionala (nivelul auzului) sunt foarte importante. Se va lua in calcul o posibila interventie chirurgicala pentru a preveni complicatiile infectioase si a stopa sau, dupa caz, reface functia auditiva.
Dr. Monica Popescu
Medic specialist ORL
Clinica MEDAS Unirii
