Care sunt beneficiile alimentelor functionale?
Inca din Antichitate, alimentele au fost considerate un ajutor pentru promovarea sanatatii. Hipocrate spunea „sa lasam alimentele sa fie medicamente si medicamentele, alimente”.
In ultimele decenii insa, aceasta tendinta s-a accentuat, iar consumatorii au dorit tot mai mult ca produsele consumate sa aiba un efect pozitiv asupra organismului.
Ce sunt alimentele functionale?
Termenul de „aliment functional” a fost introdus in anii ’80 in Japonia si delimiteaza mai bine caracteristicile pe care un astfel de produs trebuia sa le indeplineasca. Astfel, orice aliment este in esenta functional, avand anumite functii in organism, cum ar fi functia nutritiva, cea organoleptica etc. In cazul de fata insa, definitia a fost limitata la acele alimente care detin componente cu actiune fiziologica pozitiva, dincolo de actiunea nutritiva considerata subinteleasa. Deci, daca un produs contine si altceva decat clasicii nutrienti, iar acel element are un efect pozitiv asupra consumatorului, in principiu produsul in cauza poate fi definit ca functional.
Alimente nutraceutice, noi sau proiectate
Au fost propuse si alte denumiri:
- Alimente nutraceutice, prin unirea termenilor „nutritie” cu „farmaceutic”;
- Alimente noi – „novel foods”;
- Alimente proiectate – „design foods”.
In legislatia de profil din fiecare tara au fost emise acte normative care definesc cat mai clar cand un aliment introdus pe piata poate fi considerat functional si cand nu.
Exista alimente functionale de origine animala sau vegetala
Alimentele functionale pot fi de origine vegetala sau animala. Vom mentiona doar cateva dintre acestea, intalnite mai des:
- Ovazul si derivatele din ovaz. Datorita continutului de b-glucani, un tip de fibre solubile, ajuta la scaderea colesterolului total si a LDL-colesterolului (colesterolul „rau”). Astfel, diminueaza riscul de boala cardiovasculara.
- Soia si derivatele de soia au multiple efecte pozitive prin intermediul diferitelor componente specifice. Scad in mod semnificativ colesterolul total, LDL-colesterolul si trigliceridele, diminuand riscul de boala cardiovasculara, probabil datorita prezentei unor substante numite izoflavone si a proteinelor de soia. Tot izoflavonele (polifenoli) au efect anticanceros, antiestrogenic si de ameliorare a simptomelor ce insotesc menopauza.
- Semintele de in si derivatele. Uleiul de in contine 57% acid alfa-linolenic, principalul acid gras Omega-3. In plus, detine precursori de lignani, un tip de substante cu structura similara estrogenilor si, se pare, cu rol anticanceros (mai ales pe cancerele hormono-dependente, cum este cel mamar). Ingestia de seminte de in scade colesterolul „rau” si agregarea plachetara.
- Tomatele contin licopen, un carotenoid cu rol anticanceros, datorita proprietatii pe care o are, de antioxidant.
- Usturoiul este considerat un aliment cu efecte curative si in medicina traditionala. Se invoca actiunile anticanceroasa, antibiotica, hipotensoare si hipocolesterolemianta, datorate derivatilor sulfurati care se formeaza din aliina in momentul in care usturoiul este sfaramat si enzimele proprii sunt activate.
- Legumele crucifere si broccoli au actiune anticanceroasa datorita continutului de glicozinolati care sunt hidrolizati de o enzima specifica, ai carei compusi se „opun” riscului de cancer.
- Citricele ofera si ele protectie impotriva cancerului, prin continutul de fibre, folati, vitamina C, dar si prin prezenta limonoidelor (limonen).
- Sucul de coacaze este eficient in tratamentul infectiilor urinare, deoarece contine substante fitochimice care inhiba aderenta germenilor patogeni la epiteliul vezicii urinare.
- Ceaiul. Datorita polifenolilor prezenti in cantitati foarte mari, indeosebi in ceaiul verde, are efecte anticanceroase si cardioprotectoare.
- Vinul si strugurii cresc colesterolul „bun” (HDL-colesterolul) si protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare, datorita continutului ridicat de polifenoli. Coaja strugurelui are multiple roluri pozitive, inclusiv anticanceroase.
- Pestele este o sursa importanta de acizi grasi polinesaturati Omega-3 (PUFA) care se gasesc putin sau chiar deloc in dieta occidentala tipica. Ei au rol in dezvoltarea sistemului nervos al copilului, in prevenirea bolilor cardiovasculare si sunt anticancerosi.
- Produsele lactate. In principiu, toate produsele lactate pot fi considerate functionale, dar de o atentie aparte se bucura lactatele fermentate probiotice. Sunt produse care aduc bacterii vii ce amelioreaza nu numai sanatatea intestinului, ci si sanatatea omului in ansamblu (mai ales bifidobacteriile si lactobacillii). Sa amintim actiunile anticanceroasa, hipocolesterolemianta si antiinfectioasa. Lactatele pot fi „vehicule” si pentru prebiotice. Acestea sunt ingrediente care favorizeaza dezvoltarea de bacterii „bune” in intestin (fibre, oligozaharide etc.). Prin combinarea elementelor prebiotice cu cele probiotice rezulta produse simbiotice.
- Carnea de vita aduce un acid gras special: acidul linoleic conjugat, cu actiune anticanceroasa si de scadere a tesutului adipos din organism.
Desigur, multe alte alimente si componente sunt in studiu si rezultate promitatoare sunt asteptate. Ceea ce dorim insa sa subliniem este ca efectele dorite dupa ingestia alimentelor functionale apar in timp. De aceea, ele trebuie consumate pe termen lung, in scop profilactic si nu curativ, de moment.
Dr. Corina-Aurelia Zugravu,
Specialist igiena alimentatiei si nutritie,
