Este foarte comun ca la un consult medical, o persoană să menționeze așa-zisa „durere de ficat”. Cu toate acestea, deseori vorbim despre fenomenul de „durere referită”, întrucât ficatul nu este un organ „care doare”. Hepatalgia, termenul medical folosit pentru a defini durerea de ficat, își poate avea originea la nivelul membranei care acoperă și protejează ficatul, capsula Glisson. O durere, tradusă deseori sub forma durerii hepatice, poate apărea în condiții patologice care vor duce la întinderea, lezarea, iritarea sau inflamarea capsulei Glisson. O durere de ficat apare, în mod obișnuit, în partea dreaptă superioară, sub coaste, adică la nivelul hipocondrului drept.
Durere de ficat – posibile cauze medicale
O durere de ficat poate fi cauzată atât de factori proveniți din exterior, cum ar fi o dietă bogată în grăsimi, administrarea anumitor medicamente sau traumatisme la acest nivel, dar există și o posibilitate de a apărea ca parte a simptomelor unei afecțiuni subiacente (hepatică sau de natură extrahepatică). De exemplu, în cazul în care ficatul crește în dimensiuni (hepatita, alcoolismul, colangită biliară primitivă), capsula Glisson se extinde. Ca urmare a faptului că aceasta conține receptori pentru durere, va transmite stimuli dureroși, așa apărând o durere de ficat. În rândurile de mai jos vor fi prezentate, pe scurt, principalele cauze medicale care pot duce la hepatalgie.
Steatoza hepatică
Afecțiune cunoscută și sub denumirea de „ficat gras”, deseori în asociere cu obezitatea, diabetul și hiperlipidemia, se poate prezenta cu durere de ficat. Acumularea de grăsime la nivel hepatic va duce, în timp, la fibrozarea acestui organ, creșterea în volum a ficatului și extinderea capsulei Glisson. Persoanele cu steatoză hepatică acuză durere de ficat cu caracter „surd”, uneori și sub forma unei presiuni în partea superioară dreaptă, sub coaste.
Hepatita
Inflamația ficatului, cauzată de infecția cu virusurile hepatice A, B și C, va duce și la durere de ficat. Acest lucru se datorează inflamației cronice și modificărilor degenerative care pot apărea la nivelul ficatului. De exemplu, hepatita C cronică crește riscul de carcinom hepatocelular. În cazul suprainfecției cu virusul hepatic D (la un bolnav de hepatita B), simptomele se extind și, în acest caz, se poate ajunge la complicații semnificative. Durerea se manifestă în infecția acută și cronică.
Boala ficatului alcoolic
Sub denumirea de „ficat alcoolic” se regăsesc mai multe boli hepatice, toate prezentându-se și cu durere de ficat: ficatul gras alcoolic (cu sau fără infecție hepatică), hepatita alcoolic, însă și ciroza hepatică (stadiul terminal al afectării hepatice). După cum și denumirea afecțiunii spune, consumul cronic de alcool stă la baza apariției bolii ficatului alcoolic. Alcoolul este principalul compus hepatotoxic, consumul cronic de alcool ducând la alterări structurale și funcționale ale acestui organ esențial.
Icterul mecanic obstructiv (mecanic)
Icterul este, de obicei, semn al unei afecțiuni care afectează ficatul, și apare ca urmare a blocării și obstrucționării căii de excreție a bilei (căile biliare). Se manifestă prin durere de ficat, printre altele, și prin colorarea tegumentelor și ochilor în galben. Litiaza biliară, cancerul, infecțiile de natură parazitară (în special) pot reprezenta cauze ale icterului mecanic obstructiv.
Sindromul Budd-Chiari
Boala hepatică veno-ocluzivă (sindromul Budd-Chiari) se manifestă cu durere de ficat, întrucât vasele de la nivelul ficatului sunt obstrucționate, ceea ce duce la sechestrarea sângelui la nivelul ficatului. Ca urmare a faptului că sângele nu mai poate circula cum trebuie, ficatul continuă să crească progresiv în dimensiuni. Această creștere, după cum și mai sus am menționat, va duce la distensia progresivă a capsulei Glisson și la apariția simptomului de durere de ficat.
Tromboza venei porte
Vena portă hepatică este cea care transportă sângele din tractul gastrointestinal, vezica biliară, splina și pancreasul, către ficat. Fenomenul de tromboză definește apariția cheagului de sânge la acest nivel. Într-o astfel de situație, pot apărea simptome cu debut brusc, cum ar fi durere de ficat, grețuri, vărsături, deseori fiind necesară intervenția medicală de urgență.
Prezența unui abces sau a unui chist hepatic
Abcesul este o formațiune sub forma unui săculeț, plină cu puroi, și deseori apare ca urmare a unei infecții cu microorganisme (bacterii, paraziți, fungi). Astfel de formațiuni pot să apară mai ales la nivelul capsulei care protejează ficatul, caz în care apare o durere de ficat constantă, cu exacerbări postprandiale. Chisturile, în special cele mari, s-au observat a fi frecvente în special la persoane acuză o durere de ficat constantă. În unele cazuri, acestea se pot dovedi a fi tumori maligne.
Afectare cardiovasculară
În acest caz, vorbim despre așa-zisele „boli cardiovasculare cu ficat mărit”. Un exemplu foarte des întâlnit de durere de ficat cauzată de boli cardiovasculare este insuficiența cardiacă care va duce la hepatomegalie congestivă, adică la creșterea în dimensiuni a ficatului.
Leziuni hepatice
Ficatul este al doilea cel mai mare (după piele) organ. Drept urmare, este un organ deosebit de susceptibil la leziuni (mecanice, traumatice). Acestea pot rezulta în urma loviturilor directe, în partea dreaptă superioară, căzăturilor pe partea dreaptă. Leziunile hepatice acute pot apărea, de asemenea, și în urma consumului de alcool. Toate acestea pot duce la durere de ficat.
Alte cauze care pot duce la durere de ficat
Hepatalgia poate avea la bază nu doar afecțiuni de natură hepatică, ci și afecțiuni extrahepatice. În practica medicală, fenomenul de „durere referită” este foarte frecvent, indicând durerea care are origine într-un alt loc (organ), dar se resimte într-un teritoriu învecinat. Afecțiuni care apar la nivelul altor organe, dar se poate manifesta prin durere de ficat, sunt:
- afecțiuni inflamatorii gastrointestinale;
- afecțiuni renale;
- durere care iradiază de la nivelul coloanei;
- apendicită;
- pancreatită;
- nevralgie intercostală;
- sindromul metabolic.
Drept urmare, este necesar consultul de specialitate, pentru a se identifica cauza care stă la baza apariției acestui simptom.
Durere de ficat – factori de risc
Principalii factori de risc care pot predispune o persoană la durere de ficat sunt următorii:
- consumul cronic de alcool;
- dieta nesănătoasă, bogată în grăsimi saturate;
- fumatul;
- sedentarismul și obezitatea.
Patologiile ficatului pot fi eficient prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos, limitându-se expunerea la factorii de risc predispozanți.
foto: shutterstock.com
