Insuficienta venoasa si boala arteriala periferica sunt doua afectiuni des intalnite, care pot fi asimptomatice sau pot avea manifestari usoare, pe care persoana in cauza le poate ignora fara efort. Iata care sunt acestea si cum pot fi prevenite sau dupa caz, ameliorate.
Circulatia periferica deficitara apare cand fluxul de sange necesar functionarii normale a tesuturilor dintr-o anumita parte anatomica a corpului (alta decat creierul si zona inimii) este diminuat. Sub aspect patologic, circulatia periferica deficitara este consecinta, in primul rand, a bolii arteriale periferice (BAP) si a insuficientei venoase cronice (IVC), maladii care afecteaza o parte insemnata a populatiei globului, cu impact uman si social major.
Care sunt cauzele circulatiei periferice deficitare
Boala arteriala periferica este consecinta ingrosarii peretelui vascular arterial pana la obstructie. Afecteaza prevalent unul sau ambele membre inferioare. Cauza frecventa este ateroscleroza: depunerea de lipide (colesterol „rau”), calciu, tesut fibros etc., cu formarea de depozite (placi ateromatoase).
Dupa afectiunile coronariene si cerebrale, BAP ocupa locul al treilea ca incidenta a manifestarilor aterosclerozei. BAP poate fi si consecinta altor boli ca displazia fibromusculara, vasculita, trauma. Insuficienta venoasa cronica este cauzata de pierderea capacitatii functionale a valvelor venoase, de absenta congenitala a acestora, sau de aparitia unor cheaguri de sange obstructive la nivelul venelor membrelor.
Circulatia periferica deficitara, factori favorizanti
Factorii de risc comuni sunt fumatul, varsta inaintata, sedentarismul, obezitatea, ereditatea, hipertensiunea arteriala. BAP este favorizata si de cresterea nivelului zaharului in sange (diabet zaharat), cresterea valorilor colesterolului si/sau trigliceridelor (dislipidemii). IVC este favorizata de boli care determina formarea de cheaguri de sange, sarcina, cancer, repaus prelungit in sezut sau in picioare, slabiciune musculara. Femeile prezinta risc mai ridicat.
Boala vasculara periferica, inamicul picioarelor sanatoase
Manifestari absente sau foarte variate
In BAP, circa 66% dintre suferinzi sunt asimptomatici. Frecvent, apare claudicatia intermitenta (dureri sau crampe la nivelul oricarui muschi al membrului afectat, cu ameliorare rapida la repaus). Aceasta poate varia de la usor disconfort pana la stadii debilitante (in ischemia critica sau acuta).
Pacientii cu BAP pot prezenta amorteala, arsuri, tegumente palide, lucioase, reci, puls slab sau absent, disfunctii erectile, ulceratii si cangrene in cazuri grave. In IVC pot aparea modificari de volum ale membrului afectat, edeme, senzatie de greutate si oboseala in picioare, durere la mers sau imediat dupa oprire, intepaturi, mancarimi, tegumente calde, modificate ca aspect si culoare, varice si ulceratii varicoase. Pot surveni complicatii – tromboze venoase, tromboflebite.
Furnicaturile la nivelul mainilor si picioarelor – ce afectiuni pot semnala
Care sunt optiunile de tratament?
Diagnosticul BAP si IVC coroboreaza semnele si simptomele pacientului cu rezultatele testelor paraclincice si biologice specifice, urmarind diferentierea de alte boli. Tratamentul medicamentos urmareste ameliorarea simptomelor si controlul bolilor favorizante. In anumite cazuri, doar interventia chirurgicala poate oferi solutii terapeutice.
Circulatia periferica deficitara, solutii la indemana
Principala masura impotriva evolutiei acestor boli este adoptarea unui regim igienico-dietetic sanatos, ce presupune:
- renuntarea la fumat;
- consumul redus de grasimi saturate, cafea, alcool;
- alimentatia bogata in vitamine;
- suplimentele alimentare (Omega-3);
- hidratarea (minimum 2 litri de apa, zilnic);
- miscarea si exercitiile fizice zilnice in aer liber;
- practicarea exercitiilor de relaxare;
- evitarea saunei si a bailor fierbinti (in cazul IVC), a expunerii prelungite la soare, a traumatismelor;
- evitarea repausului prelungit in sezut sau in picioare;
- imbracamintea si incaltamintea comode;
- utilizarea ciorapilor compresivi in IVC.
