Sănătatea emoţională reprezintă un aspect important al stării generale de sănătate. Drept dovadă, oamenii care se confruntă frecvent cu stresul şi emoţiile negative pot dezvolta, uneori, anumite afecţiuni. Potrivit specialiştilor, ele pot fi cauzate nu doar de sentimentele negative, ci şi de comportamentele pe care acestea le pot influenţa. Spre exemplu, din cauza stresului, unii indivizi sar peste mese sau mănâncă prea mult, fumeză ţigară după ţigară, consumă alcool sau au insomnii. În timp, aceste obiceiuri pot degrada organismul.
Deşi sănătatea mintală şi sănătatea emoţională sunt termeni folosiţi interschimbabil, nu reprezintă acelaşi lucru. Este bine de ştiut că sănătatea mintală cuprinde comportamente care au legătură cu mintea sau creierul. Problemele conexe care se dezvoltă sunt, de obicei, rezultatul unui dezechilibru chimic în creier. Pe de altă parte, sănătatea emoţională se referă la comportamente care au legătură cu inima. Nu este vorba despre bolile cardiovasculare, ci despre stările şi emoţiile care apar atunci când oamenii trebuie să se confrunte cu evenimente negative sau tragice ale vieţii. Potrivit doctorului în psihologie, Juli Fraga, sănătatea emoţională se concentrează pe a fi în ton cu emoțiile, vulnerabilitatea și autenticitatea noastră.
Dacă un individ are o sănătate emoțională bună nu înseamnă neapărat că este mereu fericit sau lipsit de emoții negative. Acest lucru este imposibil. Sănătatea emoţională bună presupune a avea abilități și resurse pentru a gestiona suişurile și coborâșurile vieții de zi cu zi. Ea se referă la capacitatea de reglare emoțională, conștientizarea și abilitățile de a face față unor situaţii, iar atfel de strategii pot fi stăpânite chiar şi de persoanele care au o afecţiune mintală.
Sănătatea emoțională reprezintă un echilibru între diferitele aspecte ale vieții. Ea însumează bunăstarea fizică, mentală, emoțională, spirituală și sexuală. Poate fi întărită prin dragoste, prietenie, sprijin social și sentimentul tău de apartenenţă la un grup/o comunitate.
Semne că sănătatea emoţională are de suferit
Iată care sunt manifestările care semnalează că există o problemă când vine vorba despre sănătatea emoţională:
- izolarea de familie, prieteni sau colegi;
- lipsa energiei;
- prea mult sau prea puţin somn;
- lipsa poftei de mâncare sau predispoziţia către excese alimentare;
- performanţă scăzută la locul de muncă;
- neglijarea igienei personale;
- consumul de substanţe;
- angajarea în conflicte;
- sentimente de iritabilitate, vinovăție, lipsă de speranță sau lipsă de valoare.
Importanţa sănătăţii emoţionale
Grija acordată sănătăţii emoţionale este la fel de importantă ca grija pe care o acordăm bunăstării fizice. Iată ce beneficii puteţi avea dacă lucraţi în aceată direcţie:
- stimă de sine crescută – gândurile, sentimentele și experiențele influențează modul în care este perceput sinele. O sănătate emoțională bună vă ajută ca, în ciuda oricărei provocări, să puteţi vedea tot ceea ce este mai bun în dumneavoastră;
- relaţii profunde – dacă aveţi abilitatea de a vă gestiona emoțiile, vă este mai ușor să vă conectați cu ceilalți și să manifestaţi mai multă empatie și compasiune. De asemenea, sunteți mai capabil să susțineți argumente și să discutați despre sentimentele dumneavoastră;
- rezistenţă la stres – cercetătorii de la University of Oxford sugerează că prin impactul său asupra sistemului imunitar, suferința emoțională poate face ca organismul să fie vulnerabil în faţa bolilor fizice;
- energie – a avea o perspectivă pozitivă asupra vieţii vă face să vă simțiţi plin de energie și vă ajută să vă concentraţi și să gândiţi mai clar. Pe de altă parte, sănătatea emoțională şubredă vă epuizează resursele mentale și duce la epuizare.
Foamea fizică versus foamea emoţională. Cum faceţi diferenţa?
Nu vă temeţi de reglarea emoţională!
Emoţiile pot absorbi tot ceea ce este mai bun din noi. De aceea, este recomandat să deprindem mecanisme de coping. Acestea reprezintă strategii folosite, conştient sau inconştient, prin intermediul cărora poate fi diminuat impactul negativ al unei situaţii cu care un individ se confruntă la un moment dat în viaţă. Totodată, mecanismele de coping sunt modele psihologice pe care oamenii le folosesc pentru a-şi gestiona gândurile, sentimentele și acțiunile generate în diferite stadii ale stării generale de sănătate sau ale unui tratement. Ele contribuie la confortul psihic şi fizic al pacientului.
Iată câteva exemple de strategii de coping care vă vor ajuta să vă îmbunătăţiţi starea de spirit:
- faceţi ordine în dressing;
- mergeţi la piaţă şi cumpăraţi ingredientele necesare pentru a pregăti un prânz delicios;
- coloraţi mandale;
- practicaţi meditaţia şi/sau yoga;
- amintiţi-vă ce calităţi aveţi şi spuneţi-vă lucruri frumoase;
- plimbaţi-vă pe jos, cu bicicleta, cu rolele sau trotineta;
- practicaţi un hobby;
- ascultaţi muzică sau cântaţi la un instrument;
- scrieţi o listă cu lucrurile pentru care sunteţi recunoscător;
- jucaţi-vă cu animalele de companie sau cu copiii;
- faceţi exerciţii de respiraţie;
- citiţi o carte;
- încercaţi să schimbaţi unghiul de abordare al situaţiei care vă dă bătăi de cap;
- jucaţi-vă cu o minge antistres;
- petreceţi timp în natură;
- bucuraţi-vă de o baie cu spumă sau de un ritual complet de îngrijire a corpului;
- descoperiţi beneficiile aromaterapiei
- uitaţi-vă la fotografiile de familie pentru a retrăi momente plăcute;
- scrieţi-vă gândurile şi emoţiile într-un jurnal;
- faceţi voluntariat;
- călătoriţi.
Problemele emoţionale nerezolvate vă îmbolnăvesc
Găsiţi-vă propria reţetă!
Strategiile de coping nu sunt general valabile. Ceea ce funcţionează pentru un individ, nu e musai să funcţioneze pentru altul. Spre exemplu, dacă aveţi un conflict cu partenerul de viaţă, e posibil ca mergând la plimbare să-l înfuriaţi şi mai tare sau, din contră, să-l găsiţi calm, însă dumneavoastră vă fiţi epuizat emoţional din cauza faptului că aţi reflectat prea mult asupra aspectelor care vă supără.
Uneori, poate fi necesar să experimentați o varietate de strategii de coping pentru a o descoperi pe cea mai eficientă.
S-ar putea să descoperiți că anumite strategii de coping funcționează pentru probleme sau emoţii specifice. Spre exemplu, pictura poate fi o modalitate eficientă de a vă relaxa după o zi lungă de muncă. Pe de altă parte, o plimbare în natură ar putea fi cea mai bună abordare atunci când simţiţi tristeţe.
Când vine vorba despre strategii de coping, există întotdeauna loc de îmbunătățire. Deci, evaluați care sunt instrumentele și resursele pe care le puteți utiliza și luați în considerare modul în care ați putea să le îmbunătățiți în viitor.
