Vitamina D (vitamina soarelui) se sintetizează la nivelul pielii în timpul expunerii la soare. De fapt, prin acțiunea radiațiilor ultraviolete B (UVB) cu lungime de undă cuprinsă între 290-315 nm, 7-dehidrocolesterolul (precursorul vitaminei) se transformă în previtamina D. Ulterior, are loc un proces de izomerizare sub acțiunea căldurii, rezultând forma activă vitamina D.
La nivel hepatic are loc metabolizarea vitaminei D provenite prin biosinteză in vivo și din aport exogen, rezultând 25-hidroxivitamina D. În practica clinică, dozarea acestui compus relevă concentrația de vitamină D bioactivă existentă în organism, care își poate îndeplini funcțiile fiziologice.
La nivel renal, 25-hidroxivitamina D se transformă în 1,25-dihidroxivitamina D, prin acțiunea unei enzime specifice. Producția renală de 1,25-dihidroxivitamina D este reglată, prin feedback pozitiv sau negativ, de concentrația hormonului paratiroidian (PTH), precum și a ionilor de Ca (calciu) și P (fosfor). Vitamina D se leagă de receptorul nuclear al celulei, moment în care intră în acțiune prin manifestarea funcțiilor biologice specifice. Ca urmare a faptului că este necesară acțiunea radiațiilor UVB pentru biosinteza vitaminei, dar și a efectul termic pentru izomerizare în forma activă, sezonul rece duce la un nivel deficitar al vitaminei, din cauza a lipsei soarelui.
Vitamina D – funcții biologice
În mod obișnuit, se cunoaște faptul că vitamina D este implicată îndeosebi în rezistența oaselor și în dezvoltarea acestora. Totuși, vitamina îndeplinește in vivo o gamă variată de funcții care, în cele din urmă, se dovedesc esențiale pentru asigurarea integrității fiziologice și structurale a organismului:
- stimulează absorbția intestinală a calciului și fosforului (elemente implicate în dezvoltarea, rezistența și creșterea oaselor). În absența vitaminei, la nivel intestinal se absoarbe în jur de 10-15% din calciul alimentar și aproximativ 60% din fosfor. În prezența vitaminei D, acest procent crește până la 30-40% în cazul calciului și până la 80% în cazul fosforului.
- la nivel renal, vitamina D susține reabsorbția calciului.
- receptorii pentru vitamina D sunt prezenți în intestinul subțire, colon, limfocite (T și B), la nivelul celulelor mononucleare, în creier, epidermă, vitamina jucând roluri în aceste țesuturi și celule: stimulează producția de insulină, modulează funcția limfocitelor B și T (implicate în imunitate), previne apariția bolilor inflamatorii intestinale și reglează contracțiile inimii.
- 25-dihidroxivitamina D aplicată topic poate fi utilizată în tratamentul psoriazisului, fiind cunoscut faptul că reduce descuamarea și eritemul. Keratinocitele din piele, care în cazurile de psoriazis funcționează anormal, prezintă receptori pentru vitamina D, care acționează în primul rând prin inhibarea proliferării keratinocitelor și diferențierea acestora.
- vitamina D reglează expresia neurotrofinelor, inclusiv a factorului de creștere neuronală și neurotransmițătorilor (acetilcolină, dopamină și acid gamma-aminobutiric). Astfel, se crede că este implicată în prevenirea bolilor neurodgenerative și menținerea integrității cognitive.
- Joacă un rol important în creșterea și dezvoltarea musculară.
Există mai multe studii în curs de derulare care își propun să certifice potențiala legătură între deficitul de vitamină D și etiologia anumitor patologii. De asemenea, se are în vedere și faptul că suplimentarea cu această vitamină ar putea reprezenta o strategie terapeutică viabilă pentru o gamă variată de afecțiuni, printre care hipertensiunea arterială, discopatiile, pancreatita acută și alte afecțiuni de etiologie inflamatorie.
Necesarul zilnic de vitamină D la copii și adulți
Conform specialiștilor, deficitul de vitamină D se consideră a fi tradus printr-un nivel mai mic de 30 ng/mL de 25-hidroxivitamina D. Pentru a menține un nivel optim al vitaminei, în special în lipsa expunerii la soare, se recomandă un aport exogen zilnic de:
- 400-1000 UI (unități internaționale) pentru sugarii sub un an;
- 600-1000 UI pentru copii și adolescenți cu vârsta între 1-18 ani;
- 1500-2000 UI pentru persoanele cu vârsta peste 18 ani.
Deficitul de vitamină D provoacă rahitismul în rândul copiilor, împiedicându-i să atingă masa (și implicit rezistența) osoasă și înălțimea determinate genetic. La adulți, deficitul de vitamină D are drept rezultat afecțiunea numită osteomalacie: mineralizarea anormală a matricei osului, care devine slabă și nu își poate îndeplini funcția de susținere, crescând riscul de fracturi chiar și la eforturi minime. Matricea mineralizată anormal pune presiune asupra periostului, structură bogat inervată, și o împinge spre exterior ducând astfel la dureri de oase asociate deficitului de vitamină D. Hipovitaminoza mai duce și la slăbiciune și dureri musculare în rândul persoanelor.
Deficitul de vitamină D pare să fie din ce în ce mai frecvent. În Statele Unite ale Americii, 50% dintre copiii cu vârsta între 1-5 ani și 70% dintre copiii cu vârsta între 6-11 se confruntă cu un deficit de vitamină D. Acest lucru s-ar datora următoarelor:
- Creșterii incidenței obezității;
- Scăderii drastice a consumului de lapte și produse lactate;
- Utilizarea protecției solare, care împiedică radiațiile UVB să pătrundă în piele, promovând biosinteza in vivo a vitaminei D.
Se recomandă existența unui nivel seric de 25-hidroxivitamina D de cel puțin 30 ng/mL, pentru a menține în parametri normali fucțiile fiziologice ale vitaminei. În practica clinică, specialiștii recomandă dozarea nivelului de 25-hidroxivitamină D ca măsurare a homeostaziei deoarece se cunoaște că are un timp de înjumătățire de 2 săptămâni. 1,25-dihidroxivitamina D (forma activă a vitaminei) are un timp de înjumătățire plasmatică mai mic de 4 ore. Prin urmare, cuantificarea ei nu este relevantă pentru aprecierea homeostaziei vitaminei.
Surse de vitamina D
Foarte puține tipuri de alimente reprezintă o sursă naturală de vitamina D. Acestea includ:
- Peștele gras (somonul, macroul, sardinele, heringul);
- Ficatul;
- Ciupercile;
- Ouăle (în special gălbenușul);
- Alimentele fortificate, îmbogățite cu vitamina D (laptele și produsele din lapte, sucurile de portocale), cerealele fortificate.
Specialiștii susțin importanța asigurării unui aport adecvat zilnic cu ajutorul suplimentelor care conțin vitamină D. Accesibile, potrivite atât pentru copii, cât și pentru adulți, suplimentele care conțin această vitamină sunt ușor absorbite și folosite de către organism, asigurându-se un aport zilnic optim. Pentru a evita deficiențele și starea de hipovitaminoză, în special în zilele reci de iarnă, specialiștii recomandă fie integrarea în dietă a alimentelor bogate în această vitamină, fie maximizarea aportului prin utilizarea suplimentelor naturale.
Vitamina D – sfaturi privitoare la cum să-i asiguri copilului necesarul zilnic
În sezonul rece, soarele nu este chiar atât de puternic. De asemenea, suprafața corpului expusă la soare este mult redusă. Drept urmare, scade și capacitatea organismului de a asigura sinteza in vivo a acestei vitamine. În timpul iernii, razele soarelui cad pe pământ într-un unghi oblic și, mai mult decât atât, stratul de ozon absoarbe o cantitate mai mare de radiații UVB. Astfel, mai puține astfel de raze ajung în piele și, prin urmare, se înregistrează o scădere a producției acestei vitamine. Pentru a asigura aportul adecvat de vitamină D pentru copilul tău, poți apela la o serie de strategii eficiente, cum ar fi:
- Utilizarea suplimentelor pe bază de vitamină D reprezintă cel mai eficient mod prin care se poate asigura necesarul zilnic al acestei vitamine; atât la copii, cât și la adulți.
- Integrarea în alimentația zilnică a alimentelor despre care se cunoaște că sunt o sursă viabilă a acestei vitamine (lactate și cereale fortificate, pește gras, ficat, ouă). La micul-dejun, poți alege să îi oferi cereale fortificate, nerafinate, bogate în vitamina D și fibre vegetale, alături de un pahar de suc natural de portocale.
- Expunerea la soare atunci când vremea este mai prietenoasă. Este îndeajuns ca o suprafață redusă (o mână sau un picior) să fie expusă la lumina directă a soarelui pentru a se produce o cantitate relativ suficientă a acestei vitamine. Timpul de expunere ar trebui să fie de măcar 20-30 de minute.
- Administrarea zilnică a suplimentelor care conțin atât vitamina D3 (analog al vitaminei D), cât și calciu, asigură o bună funcționare a sistemului imunitar, aspect esențial în sezonul în care gripa și infecțiile respiratorii au o incidență crescută.
Studiile de specialitate indică faptul că această vitamină joacă un rol esențial și în funcționarea normală a sistemului imunitar, promovând capacitatea acestuia de a face față agenților patogeni din mediu. Așadar, pentru un sistem imunitar puternic, se recomandă și un aport adecvat, optim, al acestei vitamine.