Conform estimărilor realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), unul din zece români suferă de depresie şi, de multe ori, nici măcar nu conştientizează acest lucru. Asta înseamnă că, în anturajul dumneavoastră, este posibil să existe un prieten sau chiar o rudă care să se confrunte cu o tulburare depresivă.
Peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de depresie. În lipsa unei intervenţii la timp, se poate ajunge chiar la cazuri de suicid. Din statisticile OMS rezultă că, anual, 800.000 de persoane depresive ajung să-şi pună capăt zilelor.
Motivul pentru care se declanşează boala este greu de stabilit cu exactitate, însă specialiştii consideră că poate fi vorba despre mai mulţi factori: trăsăturile de personalitate, modificările biochimice care apar la nivelul creierului, problemele hormonale, afecţiunile cronice, situaţia financiară, factorii sociali (despărţire, divorţ, deces, abuz, violenţă domestică, stres etc.) sau predispoziţia genetică.
La ce trebuie să fiţi atent
Anhedonia este unul dintre cele mai întâlnite simptome ale depresiei şi presupune lipsa plăcerii individului într-un context care, în mod normal, ar fi trebuit să-i aducă plăcere. O persoană depresivă are tendinţa de a evita întâlnirile cu prietenii şi participarea la activităţi sociale, şi-a pierdut interesul pentru pasiunile sale şi are dificultăţi în rezolvarea sarcinilor de la serviciu sau în derularea activităţilor casnice. Simptomele fizice sunt date de problemele cu somnul, implicit şi probleme cu trezitul dimineaţa, lipsa energiei, lipsa poftei de mâncare şi pierderea libidoului. De asemenea, există şi simptome psihice care vă pot atrage atenţia asupra depresiei: tristeţe accentuată, stare de iritabilitate, izbucniri nervoase fără motiv, lipsa toleranţei faţă de cei din jur, fixaţia pentru anumite evenimente din trecut, anxietate sau dificultate în gândire.
Simptome fizice declanşate de depresie
Ajutaţi-vă înainte de a ajuta pe altul
Deşi experienţa fiecărei persoane cu depresia este unică (la fel şi experienţa cuiva care îşi oferă sprijinul), există câteva lucruri pe care le puteţi face, la modul general, atunci când observaţi că un prieten se confruntă cu această problemă. Nu uitaţi că înainte de a-l putea ajuta pe omul de lângă dumneavoastră trebuie să aveţi grijă de propria persoană. Dacă vă simţiţi copleşit sau epuizat, nu veţi putea să fiţi alături de cineva. De aceea, în astfel de situaţii, este indicat să vă luaţi periodic mici pauze în care să vă încărcaţi bateriile. Deşi depresia nu se transmite asemenea unei viroze, influenţele de mediu vă pot afecta starea de spirit.
Evitaţi criticile
Dacă persoana dragă nu-şi mai îndeplineşte responsabilităţile, fie că vorbim despre plata facturilor, păstrarea locului de muncă sau despre plimbarea câinelui, să ştiţi că nu este vorba despre lene. Pentru un om depresiv, activităţile de zi cu zi pot fi copleşitoare, uneori chiar imposibile. În astfel de situaţii, nu trebuie să daţi naştere unui conflict şi nici să vă preluaţi toate sarcinile asupra dumneavoastră.
Depresia, demonul care otrăveşte sufletele
Oferiţi sprijin necondiţionat
Oamenii depresivi sunt încărcaţi de un profund sentiment de vinovăţie. Ei simt că sunt o povară pentru cei din jur şi, uneori, încep să creadă că lumea ar fi un loc mai bun fără ei. În acest context, este necesar ca dumneavoastră să încercaţi, pe cât posibil, să combateţi acest sentiment şi să faceţi persoana depresivă de lângă dumneavoastră să se simtă iubită, apreciată şi de neînlocuit.
Este foarte important să vă ajutaţi prietenul să identifice factorii stresanţi din viaţa sa şi să-l încurajaţi să iasă măcar la mici plimbări în jurul casei sau să faceţi împreună una dintre activităţile care odinioară îi plăceau. De asemenea, încercaţi să aduceţi în discuţie o întrevedere cu un psiholog, episod în care să-i fiţi şi dumneavoastră alături omului drag pentru a-l susţine.
Dacă discuţiile nu vor decurge cum doriţi şi veţi începe să simţiţi frustrări, nu uitaţi că sursa acestora este boala, nu de individul! Nu încercaţi să oferiţi sfaturi şi nu subestimaţi gravitatea situaţiei! Încercaţi să fiţi un bun ascultător şi să transmiteţi faptul că îi sunteţi alături prietenului dumneavoastră.
Cu moralul la pământ? Aflaţi dacă este vorba despre nefericire, tristeţe sau depresie
Fiţi atent la semnalele de alarmă!
Pentru siguranţa persoanei dragi, fiţi atent la câteva manifestări care ar putea indica gânduri de suicid:
- interes pentru realizarea unui testament;
- renunţarea la bunurile personale;
- preocupările faţă de moarte;
- discuţile deschise despre dorinţa de suicid;
- elaboarea unui plan pentru sinucidere şi procurarea mijloacelor necesare;
- tenativele de suicid;
- schimbările bruşte de comportament (trecerea nefirească de la tristeţe la fericire);
- exprimări de tipul „Aş vrea să mă culc şi să nu ma mai trezesc niciodată!“ sau „Ţi-ar fi mai bine fără mine!“.
