Bolile autoimune reprezintă o familie de cel puţin 80 de boli în cadrul cărora există un element comun, şi anume faptul că sistemul imunitar atacă şi distruge în mod eronat ţesutul sănătos. Aceste afecţiuni ating aproximativ 5-10% din populaţia lumii, iar frecvenţa multora dintre ele este în creştere, în special în ţările dezvoltate.
Cauza exactă a acestor boli nu este cunoscută, însă există teorii conform cărora unele microorganisme (bacterii sau virusuri) pot declanşa modificări care afectează sistemul imunitar, care apoi va ataca ţesutul sănătos. Există de asemenea câţiva factori de risc cunoscuţi pentru bolile autoimune, precum sexul (aceste boli sunt mai frecvente la femei), factorii genetici, fumatul, anumite medicamente sau obezitatea.
O tendinţă a bolilor autoimune, indiferent de sistemele sau organele pe care le atacă, este de a afecta statusul ponderal. În plus, unele medicamente prescrise pentru tratarea acestor boli pot şi ele să modifice greutatea. Iată câteva boli autoimune care pot determina creştere sau scădere ponderală.
Ce legătură există între boala celiacă şi pneumonie
Boala celiacă
Boala celiacă, denumită şi celiachie, reprezintă intoleranţă la gluten mediată autoimun. Glutenul este o proteină care se găseşte în cereale precum grâul, orzul şi secară, iar în cazul persoanelor afectate de boala celiacă această proteină va determina un răspuns imun la nivelul intestinului subţire. Simptomele cel mai des întâlnite sunt oboseala, balonarea, diareea, durerile abdominale şi malabsorbţia. În timp, boala celiacă poate duce la malnutriţie, anemie şi scădere ponderală. Singura modalitate de a trata această boală este de a evita complet glutenul, adică excluderea din alimentaţie a pâinii, pastelor fainoase, produselor de patiserie, dar şi a berii.
Bolile inflamatorii intestinale
Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn şi colita ulcerativă) afectează diferite părţi ale sistemului digestiv şi determină dureri abdominale, oboseală, diaree, malnutriţie şi scădere în greutate. Tratamentul acestor afecţiuni implică de obicei terapie medicamentoasă sau intervenţie chirurgicală.
Bolile inflamatorii intestinale
Bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn şi colita ulcerativă) afectează diferite părţi ale sistemului digestiv şi determină dureri abdominale, oboseală, diaree, malnutriţie şi scădere în greutate. Tratamentul acestor afecţiuni implică de obicei terapie medicamentoasă sau intervenţie chirurgicală.
Disfuncţiile tiroidiene
Atunci când sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, statusul ponderal poate fi afectat. Hormonii tiroidieni au rolul de a regla metabolismul, aşa că în cazul hipotiroidismului (deficitul de hormoni tiroidieni) metabolismul va fi încetinit, ceea ce va duce la creştere ponderală, iar în cazul hipertiroidismului (excesul de hormoni tiroidieni) metabolismul va fi accelerat, ducând la scadere ponderală.
Diabetul zaharat tip 1
Spre deosebire de diabetul zaharat tip 2, care reprezintă peste 90% din cazurile de diabet, tipul 1 de diabet zaharat este o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină. Deficitul de insulină impiedică corpul să folosească glucoza pentru energie, aşa că organismul va începe să ardă ţesutul adipos şi muscular, ducând la scăderea în greutate.
Boala Addison
Această boală autoimună afectează glandele suprarenale, ducând la producţia insuficientă de hormoni corticosteroizi (aldosteron şi cortizol). Aceasta va duce, printre altele, la scăderea poftei de mâncare, greaţă, vărsături, şi pierdere importantă în greutate.
