Stresul este o reactie fireasca a organismului in fata unei schimbari si nu poate fi evitat in totalitate. In cantitati normale, stresul este util: ne determina sa reactionam (fight or flight) in fata unui pericol. Problemele apar atunci cand stresul devine constant, iar pauzele dintre episoadele stresante dispar complet.
Efectele stresului cronic pe termen lung asupra sanatatii sunt multiple si deloc neglijabile. Si asta deoarece stresul afecteaza trupul din cap pana-n picioare, generand dureri de cap, probleme digestive, hipertensiune arteriala, insomnii, probleme dermatologice, obezitate, depresie s.a. Totodata, scapat de sub control, stresul poate inrautati afectiuni preexistente. Este esential, prin urmare, sa gasiti metodele potrivite, apeland chiar la ajutor specializat, pentru a gestiona eficient stresul si a evita cumulul de efecte negative asupra sanatatii.
Pofte alimentare
O serie de studii au corelat cortizolul, hormon secretat din abundenta in momentele de stres, de pofta de alimente grase si dulci. Explicatia? Expertii sunt de parere ca acest hormon se leaga de receptorii cerebrali responsabili de controlul aportului alimentar. Iar efectul este cu atat mai pronuntat, pare-se, cu cat greutatea corporala este mai mare.
Acumulare de tesut adipos
Cresterea in greutate, o alta consecinta nedorita a stresului, este generata nu doar de alimentatia haotica, ci si de efectul cortizolului asupra depozitelor adipoase. Mai concret, s-ar parea ca acest hormon mareste cantitatea de tesut adipos care se acumuleaza in organism. In plus, creste dimensiunea celulelor adipoase. Si mai periculos este insa faptul ca acest fenomen afecteaza intr-o masura considerabila grasimea abdominala, cel mai periculos tip pentru sanatate.
Atac de cord
Corelatia exacta intre stres si atacul de cord nu a fost inca elucidata. Tot mai multe dovezi sugereaza insa ca stresul are un impact covarsitor asupra sanatatii inimii, crescand considerabil riscul unui asemenea eveniment. Un studiu realizat asupra a 200.000 de angajati europeni a dezvaluit ca persoanele cu joburi stresante au un risc cu 23% mai mare de a suferi un atac de cord decat cele care nu se confrunta cu stres la locul de munca.
Nivel glicemic crescut
In momentele de stres, se activeaza raspunsul „lupta sau fugi”, caz in care bataile inimii si respiratia se accelereaza, stomacul se face ghem, iar nivelul glicemic creste. Aceasta situatie este periculoasa in special pentru persoanele care sufera deja de diabet zaharat sau se afla in etapa de prediabet, avand toleranta la glucoza alterata.
Tulburari digestive
Arsuri, crampe, diaree, toate sunt probleme digestive care pot aparea in perioadele de stres. Mai problematic este ca tulburari precum sindromul colonului iritabil, boala celiaca si ulcerul, desi nu sunt declansate, de fapt, de stres, sunt agravate de expunerea prelungita la acesta.
Probleme dermatologice
Acneea pare sa fie agravata de stres, la femei principalii „vinovati” fiind hormonii androgeni (masculini) al caror nivel creste in perioadele solicitante. Insa tot stresul poate genera si alte probleme dermatologice, de la eczeme la rozacee, psoriazis, alopecie (caderea parului), vitiligo, tricotilomanie (smulgerea incontrolabila a parului) s.a. Asadar, este dezvaluita o corelatie fina, dar sigura, intre problemele pielii si psihic.
